O echipă de cercetători de la Capital Medical University din China a publicat rezultatele unui studiu extins care evidențiază legătura dintre calitatea somnului și sănătatea umană. Analiza, care a fost prezentată în revista PLOS Medicine, a investigat modul în care anumite etape ale odihnei nocturne pot reduce riscul de a dezvolta zeci de afecțiuni medicale diferite. Studiul s-a bazat pe monitorizarea riguroasă a unui număr foarte mare de participanți pe parcursul mai multor ani.
Cercetătorii au analizat datele a 95.559 de participanți care făceau parte dintr-un proiect de cercetare privind sănătatea din Marea Britanie. Pentru a obține rezultate precise, echipa a utilizat dispozitive purtate la încheietura mâinii, care au monitorizat tiparele de somn ale voluntarilor timp de o săptămână. Perioada mediană de monitorizare a acestor date a fost de aproape nouă ani, permițând o comparație cu apariția a peste 1.000 de afecțiuni medicale diverse.
Accentul principal al descoperirilor cade pe somnul REM, etapa în care activitatea cerebrală seamănă cu cea din perioada de veghe și în care apar cele mai multe vise. Un nivel mai ridicat de somn REM a fost corelat cu un risc scăzut pentru boli precum insuficiența cardiacă, boala Alzheimer, hipotensiunea și fibrilația atrială. Studiul arată că variațiile tiparelor de somn au fost asociate cu 156 de cazuri de boli, evidențiind importanța arhitecturii somnului.
Pe lângă somnul REM, și somnul profund joacă un rol crucial în prevenirea unor probleme de sănătate. O proporție mai mare de somn profund a fost asociată cu un risc mai scăzut pentru 7 boli, printre care diabetul de tip 2 și boala Parkinson. În schimb, neregularitatea somnului și perioadele lungi de veghe după adormire au fost identificate ca factori de risc pentru 6 boli, în timp ce o proporție mai mare de somn REM a protejat împotriva a 83 de afecțiuni.
În ceea ce privește durata odihnei, cercetătorii au identificat un interval ideal între șase și opt ore de somn pe noapte. Persoanele care dormeau mai puțin de cinci ore pe noapte prezentau un risc mult mai mare pentru 37 de boli, comparativ cu cei care respectau intervalul de șase până la opt ore. Rezultatele sugerează că beneficiile somnului REM nu sunt cauzate doar de durata totală a odihnei, ci de structura specifică a acestui proces biologic.
Deși datele sunt concludente, echipa de la Capital Medical University subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina mecanismele biologice exacte. Se consideră că somnul REM ar putea acționa asupra unor căi biologice distincte față de restul somnului, oferind beneficii specifice pentru diverse boli. În prezent, comunitatea științifică încearcă să înțeleagă cum aceste interacțiuni influențează sănătatea pe termen lung.
Contextul general al studiilor de monitorizare a sănătății prin tehnologie este unul în creștere, utilizând tot mai des dispozitive purtabile pentru a colecta date masive. Aceste metode permit observarea comportamentelor biologice pe perioade lungi, oferind o perspectivă mai clară asupra factorilor de risc decât studiile punctuale. Astfel, corelarea datelor de la mii de utilizatori devine un instrument esențial în medicina preventivă modernă.