Analiza efectuată în cadrul studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc” evidențiază existența unor inechități majore în modul în care sunt finanțate serviciile medicale. Rezultatele arată că mecanismele de plată diferite între sectorul public și cel privat afectează capacitatea de competiție bazată pe performanță. În prezent, furnizorii contribuie împreună la accesul pacienților la îngrijiri, însă regulile de finanțare nu sunt unitare, ceea ce generează disparități între instituții.
În cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile de la CNAS sunt reprezentate de influențe salariale. Acestea sunt acordate printr-un mecanism separat de plata serviciilor medicale, fiind independente de volumul de activitate sau de serviciile prestate efectiv. Această structură face ca spitalele publice să primească o finanțare totală semnificativ mai mare pentru aceleași servicii medicale, deoarece spitalele private nu beneficiază de acest mecanism de compensare.
Datele pentru anul 2025 arată că transferurile din FNUASS destinate influențelor salariale în spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei. Această sumă depășește cu doi miliarde de lei valoarea de 14,87 miliarde de lei decontată pentru serviciile medicale propriu-zise. Studiul subliniază că valoarea acestor transferuri crește independent de activitatea medicală sau de volumul serviciilor, nefiind legată de performanța reală a instituțiilor.
Sectorul privat joacă un rol important, realizând în 2025 un număr de 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, ceea ce reprezintă aproape 40% din totalul național. Totuși, tarifele decontate de CNAS sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor reale, fapt ce explică necesitatea contribuției personale a pacienților în sectorul privat. În spitalele publice, deficitul este acoperit prin influențe salariale, în timp ce furnizorii privați nu au acces la astfel de resurse suplimentare.
Cristian Hotoboc, președintele PALMED, susține că performanța este stimulată doar prin reguli unitare și competiție corectă prin calitate și eficiență. Autorii studiului propun recalcularea tarifelor decontate pentru ca acestea să includă costul real al serviciului, inclusiv componenta salarială. Această tranziție, care ar presupune și eliminarea treptată a influențelor salariale, este estimată să dureze între 3 și 4 ani, urmând ca plata să fie neutră față de natura juridică a furnizorului.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează pe baza decontărilor efectuate de CNAS către furnizorii de servicii medicale. Aceste decontări se bazează pe tarife stabilite pentru diverse acte medicale, însă disparitatea dintre costul real al îngrijirilor și sumele decontate rămâne o problemă structurală. În prezent, gestionarea acestor resurse și modul în care sunt distribuite între sectorul public și cel privat reprezintă un punct central de dezbatere în politica de sănătate publică.