Un studiu recent intitulat „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de Academia de Studii Economice din București, semnalează existența unor inechități majore în modul în care sunt finanțați furnizorii de servicii medicale. Raportul indică faptul că mecanismele de plată diferite dintre sectorul public și cel privat afectează capacitatea de competiție bazată pe performanță. Această situație creează un dezechilibru între furnizori, influențând direct modul în care resursele sunt distribuite în sistemul de sănătate.
În cazul multor unități de spital publice, peste 50% din veniturile primite de la CNAS sunt reprezentate de influențele salariale. Acesta este un mecanism de finanțare distinct de plata serviciilor medicale, fiind acordat independent de volumul de acte medicale efectuate. În anul 2025, transferurile din FNUASS destinate acestor influențe salariale au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei. Această sumă a depășit valoarea de 14,87 miliarde de lei decontată pentru serviciile medicale propriu-zise în spitalele publice.
Această structură de finanțare generează o inechitate, deoarece spitalele private nu beneficiază de mecanismul influențelor salariale. Din acest motiv, pentru aceleași servicii medicale, spitalele publice primesc o finanțare totală semnificativ mai mare. În același timp, sectorul privat contribuie masiv la capacitatea de îngrijire a populației. În 2025, spitalele private au realizat 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, ceea ce reprezintă aproape 40% din totalul național de cazuri de acest tip.
Problema centrală este legată de insuficiența tarifelor decontate de CNAS, care nu acoperă costurile reale ale îngrijirilor în niciun sector. În spitalele publice, acest deficit este compensat prin influențe salariale, în timp ce în sectorul privat lipsa acestor mecanisme obligă pacienții să plătească contribuții personale pentru a acoperi diferența de cost. Studiul propune o perioadă de tranziție de 3-4 ani pentru recalcularea tarifelor, astfel încât acestea să includă componenta salarială și să elimine treptat mecanismul separat al influențelor.
Cristian Hotoboc, președintele PALMED, subliniază necesitatea unor reguli unitare pentru ca furnizorii să concureze prin calitate și eficiență. Acesta a avertizat că sistemul are nevoie de stabilitate și predictibilitate, evitând situațiile în care măsurile sunt anulate la schimbarea guvernului. Conform PALMED, finanțarea trebuie să reflecte costul real al serviciului medical și să respecte principiul neutralității față de furnizor. Aceasta înseamnă aceeași plată pentru același serviciu, indiferent de natura juridică a furnizorului care îl prestează.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează printr-un model de finanțare centralizat, unde CNAS decontează serviciile prestate de furnizorii contractați. În prezent, acest model este marcat de o fragmentare a resurselor între sectorul public și cel privat, ceea ce generează dezbateri privind eficiența utilizării banilor publici. Obiectivul final al reformelor propuse este ca rezultatele clinice și experiența pacientului să devină indicatorii principali de performanță în evaluarea fiecărui furnizor din sistem.