Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a trasat un semnal de alarmă privind starea infrastructurii medicale destinate screeningului pentru cancerul de sân în România. Deși s-au realizat achiziții importante de echipamente în ultimii ani, acesta susține că nivelul actual de dotări nu este suficient pentru a acoperi real nevoile populației. Problema nu constă doar în existența unor programe de diagnostic, ci în capacitatea de a construi o bază materială solidă.
În perioada 2023-2026, capacitatea de diagnostic prin mamografie a cunoscut o extindere semnificativă prin intermediul unor proiecte cu finanțare internațională și europeană. Alexandru Rogobete a explicat faptul că, prin proiectul coordonat cu Banca Mondială, au fost achiziționate 124 de aparate medicale. Aceste achiziții au fost completate de investițiile realizate din fonduri europene, ceea ce a dus la un număr total de peste 180 de mamografe disponibile la nivel național.
În ciuda acestui număr de echipamente, România se află încă într-o poziție defavorabilă în raport cu restul continentului. Conform declarațiilor fostului ministru, țara continuă să se situeze în partea inferioară a clasamentului european atunci când este vorba despre numărul de mamografe raportat la fiecare 100.000 de locuitori. Această disparitate indică faptul că volumul de aparatură instalată nu este încă la nivelul necesar pentru a asigura un screening eficient.
Pentru a remedia această situație, Alexandru Rogobete propune o viziune de ansamblu care să depășească simpla achiziție de aparatură. El consideră că este necesară o distribuție echilibrată a echipamentelor pe tot teritoriul țării, alături de pregătirea personalului medical specializat. Un alt punct critic vizează facilitarea accesului femeilor la investigații și asigurarea unui traseu rapid, de la screening la diagnostic și, ulterior, la începerea tratamentului medical propriu-zis.
Investițiile în diagnosticarea precoce trebuie privite ca o strategie de economisire a resurselor și a vieților, nu ca o simplă cheltuială. Alexandru Rogobete a subliniat că depistarea în stadiu incipient crește șansele de succes ale tratamentului și reduce impactul asupra pacientelor. Totodată, această abordare poate diminua costurile suportate de sistemul sanitar, permițând femeilor să revină mai rapid la viața de familie și la activitatea profesională.
Contextul dezvoltării infrastructurii medicale în România este marcat de proiecte de anvergură, însă acestea se confruntă uneori cu dificultăți de implementare. De exemplu, în cazul Spitalului Regional Craiova, au existat întârzieri la plățile constructorilor, deși lucrările au continuat, iar stadiul construcției a depășit pragul de 25%. Această situație reflectă complexitatea gestionării investițiilor mari în sectorul sănătății publice din țară.