Institutul Național de Sănătate Publică se confruntă cu o situație critică de funcționare, fiind afectat de un deficit sever de personal de specialitate. Simona Pârvu, directorul instituției, a explicat că instituția publică este victimele unor decizii de reducere a cheltuielilor. Această situație pune în pericol capacitatea de răspuns în cazul unor urgențe de sănătate publică sau al unor evenimente care necesită o mobilizare imediată și susținută a resurselor.
Problema principală este de natură bugetară, nu juridică, deoarece legislația permite angajările, dar fondurile sunt insuficiente. Simona Pârvu a menționat că, deși Legea 166 din 2026 a ridicat blocajul pentru instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății, bugetul rămâne limitat. Prin aplicarea Ordonanței 7/2026, Ministerul Sănătății a decis tăierea anvelopei de personal, iar INSP este cel mai afectat, suferind o reducere de 21% din cheltuieli pe tot anul 2026.
În cursul anului 2026, 33 de salariați și-au încetat activitatea, ceea ce a dus la un deficit de personal. Din totalul de 530 de posturi aprobate, 52 de posturi rămân vacante, ceea ce reprezintă 10% din capacitatea instituțională neocupată. Dintre cei care au plecat, 26 au fost persoane care au ieșit la pensionare, unul prin transfer și 6 prin demisie sau acord, alegând unități unde salariile au rămas neschimbate.
Impactul acestor măsuri se resimte direct asupra celor care au rămas în cadrul institutului. Volumul de muncă a fost redistribuit către personalul rămas, care trebuie să își desfășoare activitatea într-un regim de presiune sporită. În mod concret, instituția funcționează cu un program redus de 4 zile pe săptămână, la fiecare două săptămâni, având un deficit de 50 de angajați, în condițiile în care veniturile acestora au scăzut.
Această gestionare a resurselor de către autorități a dus la o compresie a capacității de acțiune a institutului. Simona Pârvu a subliniat că, în cazul unor crize precum pandemiile sau alertele de siguranță alimentară, resursele sunt deja limitate. Reducerea bugetară a fost aplicată în două etape, la doar cinci luni distanță, când bugetul a fost tăiat inițial cu 15%, apoi cu 21% pentru întregul an 2026.
Situația de la INSP se încadrează într-un context de ajustări bugetare care afectează diverse instituții și sectorul public în anul 2026. În perioada aceasta, decizii administrative și legislative au influențat și alte categorii de beneficii sau plăți, precum cele legate de burse sau indexarea anumitor pensii. Aceste schimbări de politică fiscală și de cheltuieli de personal sunt parte din unghiul de abordare al deciziilor de buget de către autorități.
# INSP, Simona Pârvu, Ministerul Sănătății, buget sănătate, deficit personal