O tehnologie bazată pe inteligența artificială oferă posibilitatea de a estima vârsta unei persoane analizând exclusiv caracteristicile vocii sale. Conform datelor publicate de Live Science, acest instrument poate detecta momentele în care vocea sună mai bătrână decât vârsta reală a individului. Un astfel de decalaj poate indica un risc crescut de declin cognitiv, oferind o metodă de monitorizare care nu necesită proceduri invazive sau costisitoare pentru pacienți.
Cercetarea a implicat analiza unui eșantion de aproape 3.000 de adulți vorbitori de spaniolă, provenind din Argentina, Chile, Columbia, Mexic și Peru. Participanții la acest studiu au avut vârste cuprinse între 18 și 88 de ani, fiind împărțiți în două categorii principale. Aproximativ 1.500 de persoane erau sănătoase, în timp ce restul grupului suferă de tulburări cognitive ușoare, Alzheimer sau demență frontotemporală.
Pentru a colecta datele necesare, fiecare participant a parcurs șapte sarcini specifice, precum descrierea unui videoclip animat sau enumerarea de legume și animale într-un minut. Din aceste înregistrări audio au fost extrase peste 700 de caracteristici distincte, incluzând viteza vorbirii, tonul, vocabularul și frecvența pauzelor. Rezultatele au arătat că persoanele sănătoase prezintă cele mai mici diferențe între vârsta reală și cea estimată de sistemul de inteligență artificială.
Cele mai mari discrepanțe între vârsta cronologică și cea detectată de IA au fost observate la persoanele cu demență frontotemporală, o afecțiune care afectează direct limbajul. Analizele au indicat faptul că indivizii cu o voce „mai bătrână” au obținut rezultate slabe la testele de atenție și memorie. Mai mult, analizele de sânge au confirmat semne de îmbătrânire biologică accelerată, corelate uneori cu factori precum sărăcia sau accesul limitat la servicii medicale.
Adolfo García, de la Universitatea din San Andrés, Argentina, susține că vorbirea poate înlocui metode precum scanările cerebrale sau analizele de sânge, care sunt scumpe și invazive. Totuși, medicul Manisha Parulekar avertizează că vocea poate părea mai bătrână și din cauza factorilor precum stresul, oboseala sau depresia. Ea subliniază că acest instrument nu ar trebui utilizat izolat pentru a pune un diagnostic definitiv de demență.
Deși tehnologia promite o revoluție în monitorizarea sănătății, modelul actual a fost testat doar pe vorbitorii de spaniolă și mulți participanți au fost evaluați o singură dată. Cercetătorii intenționează să extindă studiul pe termen lung și să verifice eficacitatea acestui sistem și în alte limbi. În prezent, dezvoltarea acestor tehnologii de diagnosticare digitală rămâne într-o fază de validare pentru a asigura acuratețea rezultatelor în diverse contexte lingvistice și sociale.