Inteligența artificială oferă beneficii clare în medicină la nivel global, permițând medicilor să trateze un număr mai mare de pacienți și să reducă timpul dedicat birocrației. Aceste concluzii provin din Future Health Index, cel mai amplu studiu global de acest tip, realizat de Royal Philips. Cercetarea a implicat peste 2.000 de profesioniști din sănătate și peste 20.000 de pacienți din zece țări, inclusiv Brazilia, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Olanda, Arabia Saudită, Marea Britanie și Statele Unite.
În România, sistemul medical se confruntă cu lipsa personalului calificat, presiunea pe resurse și dificultatea de a concentra datele medicale între specialiști și instituții. Conform raportului „State of Health in the EU: Romania Country Health Profile 2025”, realizat de OECD și Observatorul European al Sistemelor și Politicilor de Sănătate în colaborare cu Comisia Europeană, România are cele mai mici cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. În 2023, suma a fost de 1.800 de euro, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din media UE de 3.832 de euro și doar 5,8% din PIB.
Tehnologia AI poate combate deficitul de personal cauzat de exodul medicilor către străinătate și de epuizarea profesională. Studiul arată că 50% dintre profesioniștii din sănătate au observat o creștere a capacității de a vedea mai mulți pacienți, cu o medie de 8 pacienți suplimentari pe săptămână. De asemenea, 71% dintre respondenți consideră că AI eficientizează fluxurile de lucru, iar aproape jumătate a raportat economii de cel puțin 132 de ore anual, ceea ce înseamnă peste trei săptămâni de muncă.
Implementarea inteligenței artificiale poate ajuta la reducerea decalajului dintre mediul urban și cel rural, îmbunătățind accesul în zonele subdeservite. Aproximativ 75% dintre participanții la studiu susțin că AI poate diminua diferențele de calitate dintre serviciile medicale, iar 56% dintre pacienți cred că tehnologia va îmbunătăți îngrijirea în mediul rural. Această direcție este crucială, având în vedere că datele CNAS arătau la 31 decembrie 2025 existența a 1.055 de localități cu deficit de medici de familie în România.
La nivel global, AI funcționează ca un strat cognitiv care reunește informații fragmentate, precum fișele medicale sau istoricul clinic, oferind viteză în primirea rezultatelor. În România, Guvernul a adoptat în octombrie 2024 un memorandum pentru operaționalizarea spitalelor complet inteligente, integrând telemedicine, automatizare și Big Data. Șerban Isopescu-Weber, Lider al Diviziei de Echipamente și Soluții Medicale, Philips România, subliniază că AI nu înlocuiește specialistul, ci îl sprijină, responsabilitatea finală rămânând umană.
Sistemul de sănătate din România se află într-o perioadă de transformare digitală necesară, fiind marcat de provocări structurale precum lipsa de fonduri și de personal. Deși există strategii naționale pentru digitalizarea serviciilor până în 2030, resursele rămân limitate în comparație cu media europeană. Această realitate impune o utilizare strategică a noilor tehnologii pentru a compensa deficitele de infrastructură și de capital uman raportate de instituțiile internaționale.