Propunerea de ministru al Sănătății, Oana Gheorghiu, a generat discuții aprinse în urma analizei programului de guvernare prezentat de Siegfried Mureșan. Alexandru Rogobete a subliniat că, deși programul promite un sistem centrat pe pacient și o finanțare bazată pe performanță, acesta lipsește de detalii esențiale. Criticile vizează în principal lipsa surselor de finanțare, a indicatorilor măsurabili și a strategiilor concrete pentru gestionarea resurselor umane din sistemul medical românesc.
Un punct central al criticilor vizează lipsa unor mecanisme pentru personalul medical, inclusiv soluții pentru specialitățile deficitare și pentru plata corectă a gărzilor. Alexandru Rogobete a întrebat unde se regăsește politica de retenție a medicilor și asistenților sau protecția împotriva epuizării profesionale. El a menționat că este problematic faptul că un medic poate ajunge să lucreze 20–24 de ore, fără ca programul de guvernare să ofere o reorganizare a timpului de gardă sau o strategie pentru rezidenți.
În ceea ce privește politica medicamentului, fostul ministru a avertizat că programul pare construit aproape exclusiv pe o logică economică, ignorând valoarea terapeutică și inovația. Alexandru Rogobete a semnalat absența unor ținte clare privind timpul de acces la terapiile inovative și lipsa unui calendar pentru cercetarea clinică. El a comparat această abordare cu o filosofie anterioară, menționând că riscul este ca economia contabilă să fie prezentată drept reformă, în detrimentul calității tratamentului.
Există o contradicție între activitatea profesională a propusului ministru și noul program de guvernare, conform lui Alexandru Rogobete. Oana Gheorghiu a fost implicată în raportul Dăruiește Viață pentru 2024, care susține că toți copiii merită acces la același standard de tratament. De asemenea, biografia sa include schimbarea legislației care limita accesul pacienților oncologici la tratamente inovative, aspect care pare să intre în conflict cu abordarea economică a noului program propus.
Alexandru Rogobete a avertizat că o politică bazată doar pe reducerea costurilor prin utilizarea medicamentelor generice și biosimilare poate reduce atractivitatea României pentru investiții. El susține că un ecosistem sănătos necesită simultan producție locală, acces la inovație și mecanisme moderne de rambursare bazate pe rezultate. Fără aceste elemente, România ar putea plăti mai mult pe termen lung prin boli avansate, deși pare că economisește astăzi prin comprimarea costurilor.
Programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan include și prevederi privind finanțarea spitalelor în funcție de serviciile prestate și de performanța acestora. Această direcție de finanțare este menționată în documentele oficiale ca parte a noii strategii de management al sistemului de sănătate. Totuși, discuțiile actuale se concentrează pe modul în care aceste obieții de performanță vor fi implementate practic în contextul deficitului de resurse umane și de fonduri.