Japonia a atins un prag istoric în ceea ce privește longevitatea populației sale, numărul de persoane care au împlinit cel puțin 100 de ani depășind, pentru prima dată, pragul de 100.000 de persoane. Ministerul Sănătății din Japonia a făcut anunțul marți, evidențiind o evoluție care marchează un moment de referință pentru țara care se confruntă cu o îmbătrânire constantă a populației.
Conform datelor oficiale publicate de guvernul nipon, la data de 1 septembrie, numărul de centenari a ajuns la 107.677 de persoane. Această cifră reprezintă un record de la începerea evidențelor statistice în 1963, când acest număr a fost luat în calcul pentru prima dată. Din punct de vedere demografic, o mare parte din acest grup este formată din femei, acestea reprezentând aproape nouă din zece dintre persoanele care au atins vârsta de 100 de ani.
Această evoluție a numărului de centenari vine într-un context dificil, deoarece Japonia se confruntă cu o scădere a ratei natalității, care a atins anul trecut un nivel minim istoric. Pe lângă scăderea numărului de nașteri, țara se confruntă cu o vârstă mediană de 49,9 ani, fiind a doua țară din lume cu cel mai mare grad de îmbătrânire a populației, imediat după Monaco. Această situație generează presiuni asupra sistemului de protecție socială și a forței de muncă.
Longevitatea ridicată a populației este atribuită unor obicei de viață specifice, precum dieta echilibrată și activitatea fizică constantă. Studiul Okinawa Centenarian Study, coordonat de dr. Bradley Willcox, menționează practica „hara hachi bu”, care presupune oprirea mesei când persoana se simte sătulă la doar 80%. De asemenea, consumul zilnic de legume, fructe și leguminoase, precum și activități precum grădinăritul sau mersul pe jos, sunt factori cheie în menținerea sănătății.
Cerința de a gestiona o populație tot mai în vârstă aduce provocări economice majore pentru a patra economie a lumii. Pe lângă necesitatea de a susține un număr tot mai mare de persoane în vârstă, există riscul unei restrângeri a bazei de impozitare și al unui deficit de forță de muncă. Guvernul trebuie să gestioneze creșterea cheltuielilor cu sistemul de protecție socială într-un climat de scădere a natalității.
Problematica demografică și gestionarea sistemelor de sănătate sunt subiecte de actualitate în discuțiile despre sustenabilitatea modelelor sociale. În contextul în care populațiile îmbătrânesc, presiunea asupra mecanismelor de finanțare ale sistemelor de sănătate devine un punct critic. Această evoluție pune în evidență necesitatea unor strategii de adaptare la schimbările structurale ale piramidei de vârstă, într-un peisaj global marcat de transformări demografice semnificative.