Laboratoarele și clinicile private care efectuează analize medicale vor avea obligația de a afișa public plafonul de decontare stabilit prin contractele semnate cu Casa de Asigurări de Sănătate. Această măsură a fost anunțată sâmbătă de Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, cu scopul de a asigura transparență pentru cetățenii care au nevoie de investigații medicale. Obiectivul principal este ca oamenii să știe dinainte dacă serviciul medical respectiv este plătit de stat sau dacă trebuie achitat din buzunar.
Alexandru Rogobete a punctat că anumite unități private utilizează sigla Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în geamuri pentru a atrage pacienți, fără a preciza limitele financiare ale contractelor. Ministrul a explicat faptul că multe dintre aceste clinici semnează contracte cu plafoane foarte mici, de exemplu de 10.000 lei pe lună, doar pentru a beneficia de imaginea de partener al statului. Această practică este utilizată pentru a capta pacienții, fără a oferi informații reale despre disponibilitatea fondurilor.
Situația critică apare în momentul în care pacienții ajung la cabinetul de recoltare și sunt informați că fondurile pentru decontare au fost deja epuizate. Conform declarațiilor ministrului, aproximativ 80% dintre pacienți aleg să rămână în acele clinici și să plătească serviciul de cont propriu după ce descoperă lipsa de fonduri. Alexandru Rogobete a declarat că această problemă va fi reglementată în curând prin noi norme, pentru a opri acest tip de manipulare a beneficiilor de sănătate.
Pe lângă obligativitatea de afișare a limitelor financiare, ministrul a oferit și recomandări directe către populație pentru a evita aceste inconveniente. Alexandru Rogobete încurajează cetățenii să apeleze la ambulatoriile de specialitate ale spitalelor publice atunci când au nevoie de analize medicale periodice. Argumentul principal pentru această recomandare este faptul că, în cadrul unităților de sănătate publice, nu există un plafon de decontare care să limiteze accesul pacienților la investigații.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează pe baza unor contracte de furnizare a serviciilor medicale între unitățile de sănătate și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Aceste contracte prevăd sume limitate de bani pe care instituția publică le poate aloca fiecărei clinici sau laborator pentru a acoperi costurile investigațiilor. Atunci când aceste sume sunt consumate integral în cadrul lunii, unitățile medicale nu mai pot deconta analizele, ceea ce forțează pacienții să plătească integral prețul serviciului.
În cadrul sistemului de sănătate, decontarea serviciilor se realizează prin intermediul fondurilor alocate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate către furnizorii de servicii medicale. Aceste fonduri sunt gestionate pentru a acoperi cheltuielile cu medicamentele și investigațiile clinice ale populației asigurate. Limitele de contractare reprezintă pragul financiar peste care orice serviciu medical prestat de un furnizor trebuie să fie achitat integral de către pacient, dacă nu există un contract suplimentar sau fonduri disponibile.