Un studiu recent realizat de Institutul Karolinska, din Suedia, relevă faptul că legătura dintre timpul petrecut în fața ecranelor și riscul de depresie sau anxietate la adolescenți este mult mai complexă decât se credea. Cercetarea, publicată în revista Nature Human Behaviour, indică faptul că predispoziția genetică și mediul familial pot explica o parte importantă din asocierile observate între utilizarea excesivă a tehnologiei și problemele de sănătate mintală.
Analiza a inclus peste 21.000 de persoane din perechi de gemeni suedezi, care au fost monitorizați începând cu vârsta de nouă ani, trecând prin perioada adolescenței și până la maturitate. Cercetătorii au urmărit modul în care timpul dedicat activităților recreative pe ecrane se corelează cu simptomele de depresie sau anxietate, precum și cu diagnosticele medicale primite ulterior de acești participanți.
La vârsta de 15 ani, adolescenții care utilizau ecranele pentru activități interactive, precum jocurile video, navigarea pe internet sau conversațiile online, timp de peste șase ore pe zi, aveau o probabilitate de peste două ori mai mare de a primi un diagnostic de depresie sau anxietate. Această probabilitate a fost comparată cu cea a celor care utilizau ecranele maximum două ore zilnic, evidențiind un risc sporit în cazul activităților interactive.
Totuși, când cercetătorii au comparat gemeni din aceeași familie, în special gemeni identici, majoritatea acestor asocieri s-au redus considerabil, sugerând rolul factorilor genetici. Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska și autor principal al studiului, a explicat că asocierile ar fi putut fi supraestimate anterior deoarece factorii familiali comuni nu au fost luați complet în considerare. Asocierile au fost mult mai slabe sau absente pentru activitățile pasive, cum ar fi vizionarea televiziunii.
Deși utilizarea îndelungată a ecranelor rămâne asociată cu problemele de sănătate mintală apărute ulterior, legătura a devenit mai puțin sigură după includerea factorilor genetici și familiali în analiză. Studiul este de natură observațională și nu poate stabili o relație directă de cauzalitate, fiind important de menționat că datele au fost colectate înainte ca telefoanele inteligente și rețelele sociale să fie atât de omniprezente.
Autorii susțin că recomandările de prevenție trebuie să țină cont nu doar de timpul total petrecut online, ci și de tipul de activități desfășurate și de particularitățile individuale ale adolescenților. Cercetătorii intenționează să examineze mai detaliat conținutul urmărit și motivele utilizării ecranelor, pentru a înțelege mai bine modul în care aceste activități influențează sănătatea mintală la diferite vârste.