Evoluția stilului de viață modern și nivelul ridicat de igienă au dus la o schimbare fundamentală în modul în care funcționează sistemul nostru imunitar. Teoria igienei, dezvoltată de peste 30 de ani, explică faptul că utilizarea excesivă a dezinfectantelor și curățenia exagerată au bulversat mecanismele de apărare ale organismului uman. Această lipsă de expunere la microbi și paraziți în copilărie a contribuit direct la creșterea numărului de persoane care suferă de afecțiuni alergice și boli autoimune.
Un factor cheie în această problemă este rolul eozinofilelor, care sunt celule albe din sânge create special pentru a distruge infecțiile cu paraziți. În trecut, parazitozele erau foarte frecvente, însă acum, din cauza schimbării mediului și a igienei, acestea au devenit mult mai rare. Fără paraziți de combatut, eozinofilele au fost deturnate și încep să atace în mod anormal țesuturile organismului, provocând reacții alergice. Dr. Brîndușa Petruțescu, medic primar alergolog, menționează că aceste celule pot ataca plămânii în loc de paraziți, afectând pacienții cu astm sever.
Expunerea la paraziții intestinali, cum ar fi limbricii, în prima copilărie, ar putea oferi o protecție împotriva unor alergii specifice. De exemplu, paraziții conțin proteine asemănătoare cu cele din arahide, iar copiii care fac infecții cu paraziți nu vor dezvolta alergie la alune. În prezent, sistemul imunitar nu mai are acele „antrenamente” necesare pentru a gestiona corect proteinele, ceea ce duce la reacții exagerate. Această lipsă de contact cu mediul natural, inclusiv joaca în nisip sau pământ, este considerată un factor de risc pentru dezvoltarea alergiilor.
Pentru persoanele care suferă deja de alergii, riscul de a contracta virusuri respiratorii este semnificativ mai mare din cauza inflamației preexistente. Dr. Brîndușa Petruțescu recomandă vaccinarea antigripală ca măsură de precauție esențială pentru acești pacienți. Deoarece inflamația alergică face aparatul respirator mult mai receptiv la orice virus, o gripă poate exacerba sever starea de astm. Într-un mediu urban poluat, unde mucoasa respiratorie este deja inflamată, atacul viral devine mult mai agresiv pentru un organism care nu este adaptat la poluare.
Controlul inflamației alergice ar trebui realizat prin imunoterapie, nu doar prin medicamente care reduc simptomele temporar. Utilizarea excesivă a picăturilor de nas poate crea dependențe și rinită iatrogenă, o problemă semnalată de Dr. Adina Popescu, medic primar ORL. Aceste substanțe vasoconstrictoare sunt extrem de agresive și împiedică circulația normală a sângelui în nas, alterând apărarea locală. Acest proces favorizează apariția infecțiilor respiratorii mai frecvente, deoarece inflamația alergică persistă în ciuda tratamentelor simptomatice aplicate la farmacie.
Sistemul imunitar uman depinde de un echilibru fragil între apărarea împotriva patogenilor și toleranța față de mediul înconjurător. În timp ce paraziții intestinali au fost în trecut o constantă a vieții la țară, modernizarea și igiena urbană au eliminat acest factor de antrenament imunitar. Această tranziție de la un mediu cu parazitoze frecvente la unul sterilizat a lăsat celulele imunitare, precum eozinofilele, fără un rol funcțional clar, transformându-le într-un factor de risc pentru sănătatea respiratorie a populației.