Lucian Heiuș, care ocupă funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi și a deținut anterior conducerea ANAF, a dezvăluit că s-a confruntat cu un cancer de prostată. Acesta a explicat faptul că a fost supus unei intervenții chirurgicale acum patru luni pentru a trata această boală. În prezent, Lucian Heiuș afirmă că se simte bine și că trăiește viața cu o stare de bucurie și recunoștință, simțind că a primit o nouă șansă de a merge mai departe.
Afecțiunea de care a suferit Lucian Heiuș este una dintre cele mai frecvente patologii oncologice identificate la bărbații din România. Această tumoră genitală are, de regulă, o evoluție lentă și afectează în principal bărbații vârstnici, manifestându-se adesea fără simptome clare în fazele incipiente. Dacă nu este tratat la timp, cancerul de prostată poate evolua spre stadii severe, precum cancerul pelvin avansat sau apariția metastazelor la nivelul coloanei vertebrate.
În stadiile avansate ale bolii, pacienții pot experimenta diverse semne clinice, precum scăderea presiunii jetului urinar sau urinări frecvente în cantități mici. Alte simptome pot include durerea la urinare, retenția urinară, prezența sângelui în urină sau în spermă, precum și disfuncția erectilă sau scăderea în greutate. Diagnosticul de adenocarcinom de prostată este cel mai des pus după vârsta de 50 de ani, vârsta medie de diagnosticare fiind situată între 60 și 65 de ani.
Pentru depistarea timpurie, dr. Mihai Dobra, medic primar în chirurgie urologică la Institutul Clinic Fundeni, recomandă analiza de sânge PSA, în special pentru bărbații de peste 45 de ani. Medicul subliniază că această testare este esențială, dar trebuie corelată cu alte investigații pentru a stabili un diagnostic corect. Dr. Mihai Dobra menționează că, în România, cancerul este descoperit uneori prea târziu, când boala a ajuns deja într-un stadiu avansat.
Un aspect important menționat de dr. Mihai Dobra este că nu orice caz de cancer de prostată necesită intervenție chirurgicală, existând riscul de supradiagnostic. Evaluările trebuie să includă o multitudine de analize, precum testele genetice, tușeul rectal sau imagistica de înaltă performanță, cum este IRM-ul multiparametric dedicat prostatei. În acest context, analiza PSA rămâne cea mai simplă metodă de screening disponibilă pentru bărbații care depășesc pragul de 45 de ani.
În România, monitorizarea sănătății masculine prin screening periodic este un subiect de interes, având în vedere că riscul de dezvoltare a tumorilor crește odată cu înaintarea în vârstă. Factorii de risc includ și antecedentele familiale de cancer de prostată sau istoria familială de cancer mamar. În astfel de cazuri, medicii pot recomanda consulturi de genetică medicală și testări specifice pentru evaluarea riscului de apariție a bolii.