Cercetătorii au reușit să descifreze mecanismul biologic din spatele fenomenului cunoscut sub numele de „efectul copilăriei la țară”. Acest fenomen explică faptul că copiii care cresc în medii rurale prezintă rate mult mai mici de astm, alergii și alte afecțiuni similare. Studiul a reușit să izoleze bacteriile și moleculele specifice care acționează ca un scut natural pentru sistemul imunitar al celor care trăiesc în apropierea fermelor.
Noua cercetare a pus sub semnul întrebării ipoteza conform căreia protecția ar veni din bacteriile Gram-negative. Analizând ADN-ul bacterian din praful de pe saltelele a 1018 copii de vârstă școlară din sudul Germaniei, echipa a descoperit că adevărații responsabili sunt bacteriile Gram-pozitive. Rezultatele au fost coroborate cu datele de aer prelevate de la 47 de ferme, demonstrând că o combinație specifică de microorganisme oferă acest beneficiu de sănătate.
Bioinformaticiana Giulia Pagani, de la Institutul pentru prevenirea astmului și a alergiilor de la Helmholtz din München, a izolat nouă genuri de bacterii Gram-pozitive. Printre acestea se numără Romboutsia timonensis și Glutamicibacter arilaitensis, care au fost identificate în probele de mediu. Conform studiului, aceste tulpini sunt responsabile pentru cel puțin două treimi din efectul protector împotriva astmului și pentru jumătate din protecția împotriva febrei fânului și a eczemelor atopice.
Procesul biologic începe în aparatul digestiv al bovinelor, de unde bacteriile sunt eliminate prin fecale și ajung în aerul din grajduri. Odată inhalate de copii, aceste bacterii și produsele lor metabolice, precum triptofanul și acidul linoleic, activează receptori umani precum AhR și Ppar-gamma. Epidemiologul Markus Ege explică faptul că activarea moderată a acestor receptori declanșează un răspuns antiinflamator care previne reacțiile imunitare exagerate, specifice astmului.
Deși rezultatele sunt semnificative, autorii studiului menționează anumite limitări metodologice ale cercetării efectuate. Designul studiului este de tip observațional și transversal, ceea ce înseamnă că surprinde starea de sănătate la un moment dat, fără a demonstra neechivoc evoluția cauzală în timp. De asemenea, tehnicile utilizate oferă o previziune a proprietăților metabolice, dar nu confirmă direct dinamica biologică a expunerii în patul copilului.
Fenomenul studiat se încadrează în cadrul „ipotezei igienei”, o teorie științifică bine stabilită în comunitatea medicală. Aceasta susține că reducerea drastică a expunerii la microbi în societățile industrializate din țările occidentale este direct corelată cu creșterea incidenței bolilor alergice. Astfel, contactul cu mediul agricol și cu microbii naturali din grajduri pare să joace un rol esențial în reglarea sistemului imunitar uman.