Situația posturilor vacante din unitățile medicale din orașele mici rămâne o problemă critică în România, chiar și în condițiile în care Guvernul a deblocat angajările. Deși autoritățile locale oferă diverse beneficii, precum locuințe sau dotări moderne, interesul pentru aceste locuri de muncă este minim. În unitățile medicale din zonele mai puțin dezvoltate, posturile scoase la concurs rămân adesea neocupate, deoarece tinerii medici caută un echilibru diferit între viața profesională și cea personală.
Un exemplu este Spitalul din Vălenii de Munte, Prahova, unde infrastructura a fost renovată și s-au achiziționat echipamente noi. Cu toate acestea, medicii nu se prezintă pentru concurs, deși există posturi disponibile. Valentin Tomescu, chirurg în această unitate, explică faptul că medicii tineri pun un accent deosebit pe posibilitatea de dezvoltare și pe echilibrul dintre familie și muncă. El menționează că, deși există dotări noi, nu este suficient să existe doar posturi create, ci este nevoie de o stimulare reală.
În Maramureș, la Spitalul Orășenesc Negrești Oaș, situația este similară, în ciuda faptului că unitatea este complet renovată și dotată cu tehnologie nouă. Managerul Dalma Pap precizează că tinerii specialiști pot avea salarii de pornire între 7.000 și 8.000 de lei, sume care, odată cu sporuri, pot ajunge la 14.000 sau 15.000 de lei. În plus, primăria oferă locuințe prin cadrul ANL, însă interesul rămâne scăzut. Cristina Tache, manager la Spitalul Orășenesc Vălenii de Munte, confirmă că nimeni nu cere informații despre posturile vacante afișate pe site.
Această problemă a deficitului de personal medical este una recunoscută la nivel european, fiind abordată prin strategii care să includă utilizarea inteligenței artificiale și a telemedicinei. În timp ce țările cu venituri ridicate recrutează personal din zone mai puțin dezvoltate, se caută soluții pentru a reduce plecările. În Statele Unite ale Americii, tinerii primesc sprijin financiar pentru studii, cu condiția să lucreze cel puțin doi ani în comunitățile care suferă de lipsa medicilor.
Statisticile arată că peste 90% din medici lucrează în mediul urban, dar majoritatea sunt concentrați în marile centre universitare. Organizația Mondială a Sănătății a estimat că aproximativ 45.000 de medici și asistente cu cetățenie română lucrează în țările din cadrul OECD. Anul trecut, peste 1.200 de doctori au solicitat documentele necesare pentru a putea profesa în străinătate, evidențiind o tendință de migrare a forței de muncie medicale.
Guvernul a aprobat la sfârșitul lunii iulie deblocarea angajărilor pentru aproape 6.900 de posturi vacante, dintre care 1.400 sunt destinate medicilor. Această măsură vine într-un context în care resursele umane din sistemul de sănătate sunt sub presiune, fiind necesare strategii de retenție eficiente. În lipsa unor mecanisme de atragere a tinerilor în orașele mici, infrastructura modernă și salariile oferite nu par să fie suficiente pentru a opri migrația spre marile orașe sau spre alte țări.