Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București și alte unități de profil din țară traversează o perioadă de instabilitate financiară și operațională. Sorin Hostiuc, directorul INML, semnalează dificultăți majore cauzate de lipsa fondurilor și de volumul extrem de mare de muncă. Instituția se confruntă cu datorii semnificative din partea beneficiarilor, în special a Poliției, ceea ce afectează capacitatea de a asigura funcționarea de bază.
Situația financiară este agravată de faptul că Poliția Română este un „rău platnic cronic”, având datorii de peste 5 milioane și jumătate de lei către INML doar în luna septembrie. Aceste restanțe, unele de peste 3 ani, împiedică plata la timp a salariilor, a utilităților și a investițiilor necesare. La Iași, lipsa plăților a dus chiar la imposibilitatea de a achita integral salariile angajaților, exemplificând criza care afectează multiple institute de medicină legală din România.
Lipsa de fonduri obligă conducerea să prioritizeze cheltuielile, amânând achiziția de echipamente moderne pentru analize genetice, de histopatologie sau toxicologice de înaltă performanță. În prezent, aparatura de specialitate, precum microscoapele sau analizoarele de genetică, este utilizată de zeci de ani, fiind extrem de dificil de întreținut. Directorul Sorin Hostiuc subliniază că această tehnologie depășită nu poate ține pasul cu noile substanțe psihoactive care apar pe piața neagră, necesitând metode de analiză mult mai costisitoare.
Resursa umană este într-un declin alarmant din cauza salariilor mici și a condițiilor de lucru dificile. În organigramă lipsesc cel puțin 20 de angajați, iar în viitor se estimează pierderea altor 10 persoane prin pensionări. Pe lângă acest lucru, profesioniștii pleacă în străință odată ce specialitatea va fi recunoscută la nivel european. În prezent, angajații sunt copleșiți de volumul de muncă, având o medie de 250 de expertize pe medic legist în prima jumătate a anului.
Problemele sunt accentuate de costurile ridicate ale consumabilelor, care depășesc adesea tarifele decontate de stat. De exemplu, costul reactivilor pentru un test toxicologic poate fi mult mai mare decât tariful oficial perceput. În același timp, riscurile profesionale sunt imense, deoarece autopsierii manipulează frecvent persoane seropozitive sau cu tuberculoză, însă sporurile de risc rămân la nivel minim. Această discrepanță îi determină pe mulți să migreze către sistemul privat.
Sistemul de medicină legală din România funcționează sub presiunea unor termene judiciare foarte scurte, în condițiile unor dosare care pot conține mii de pagini. Această situație pune o presiune imensă pe medici, care sunt nevoiți uneori să lucreze în weekend sau în concediu pentru a evita întârzierile. Lipsa de stabilitate financiară și tehnologică amenință direct calitatea expertizelor care decid soarta juridică a multor cetățeni.