Mersul pe jos pe distanțe lungi în natură reprezintă o provocare pentru organism care poate activa mecanisme de adaptare prin conceptul de „stres bun”, cunoscut sub numele de eustres. O cercetare observațională lansată de MedLife, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, analizează răspunsul biologic și evoluția stării emoționale pe traseul Via Transilvanica. Studiul urmărește parametri precum nivelul de energie, percepția stresului și starea de bine în contextul unui efort fizic susținut de către participanți.
Rezultatele unui studiu de percepție recent realizat de MedLife indică faptul că doar 1 din 8 români afirmă că merge frecvent în drumeții. În prezent, activitatea de mers pe jos este percepută de majoritatea populației ca având beneficii asupra sănătății fizice, însă impactul asupra stării emoționale este mult mai puțin luat în considerare. Această lipsă de percepție asupra beneficiilor psihice ignoră modul în care efortul controlat poate ajuta la dezvoltarea rezilienței.
Medicul dr. Anca Hâncu, coordonator al programului de medicină a stilului de viață în cadrul MedLife, explică faptul că eustresul poate motiva persoana și o poate elibera de presiunea vieții sociale. Atunci când corpul se află în această stare, acesta se poate încărca cu energie pozitivă, contribuind la starea de bine atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Această provocare controlată ajută organismul să își activeze mecanismele naturale de adaptare.
Stilul de viață modern, marcat de ore petrecute la birou, deplasări cu mașina și mese luate pe fugă, creează o rutină lipsită de provocări fizice. Dr. Anca Hâncu avertizează că această lipsă de mișcare poate declanșa un cerc vicios care include probleme de somn, alimentație neechilibrată și niveluri ridicate de stres. Insomnia, de exemplu, afectează capacitatea de funcționare a următoarei zile, determinând persoanele să consume mai multă hrană pentru a suplini energia lipsă.
Pentru a susține efortul pe trasee precum Via Transilvanica, este necesară o hidratare adecvată și o nutriție bazată pe gustări mici și dese, precum nucile sau fructele uscate. Dr. Anca Hâncu recomandă un mic dejun concentrat nutritiv și o masă consistentă, proteică, la finalul zilei pentru recuperarea musculară. Este esențial ca persoanele să evite alcoolul și fumatul după efort, deoarece acestea afectează negativ microbiomul intestinal și procesul de refacere a corpului.
Înainte de a începe orice activitate fizică intensă, este recomandat ca persoanele cu boli cronice, precum diabetul zaharat sau afecțiunile cardiovasculare, să solicite un consult medical. Chiar și pentru persoanele sănătoase, ascultarea semnalelor corpului este vitală pentru a evita accidentările, crampele sau stările de oboseală extremă. Un aviz medical și respectarea tratamentelor pentru bolile cronice sunt pași obligatorii pentru siguranța participanților la drumeții.
Contextul sănătății publice în România evidențiază nevoia de abordări integrate, similar cu modul în care sistemul de sănătate depinde de o rețea complexă de instituții. Deși discuțiile despre sistemul public se concentrează adesea pe spitale, componente precum centrele de transfuzie sau institutele naționale sunt esențiale pentru menținerea sănătății populației. În acest cadru, prevenția prin stilul de viață și activitatea fizică devine un pilon de susținere a rezilienței naționale.