Mersul pe jos practicat regulat poate produce schimbări măsurabile la nivelul creierului persoanelor în vârstă, chiar dacă acestea au avut un stil de viață sedentar. O cercetare recentă publicată în revista Frontiers in Aging Neuroscience arată că activitatea fizică poate stimula neuroplasticitatea, abilitatea creierului de a-și modifica conexiunile ca răspuns la stimuli externi.
Studiul a inclus participanți cu vârste cuprinse între 55 și 80 de ani, având o vârstă medie de aproximativ 66 de ani. Aceștia au fost împărțiți în două categorii: un grup care a urmat un program de mers pe jos de trei ori pe săptămână și un grup care a efectuat exerciții de stretching, de întărire musculară și de echilibru. Durata sesiunilor de mers a crescut progresiv de la zece minute până la 40 de minute.
Cercetătorii au utilizat scanări prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a observa evoluția conexiunilor cerebrale la începutul experimentului, la șase luni și după un an. Rezultatele au indicat faptul că grupul care a mers pe jos a prezentat o coordonare îmbunătățită între regiunile situate în lobii frontali, temporali și posteriori. Aceste rețele cerebrale sunt esențiale pentru procese precum planificarea, atenția și capacitatea de adaptare la diverse situații.
În ciuda acestor schimbări de conectivitate, cercetarea subliniază că modificările imagistice nu au garantat o performanță superioară la toate testele cognitive față de grupul de control. Prin urmare, mersul pe jos pe parcursul unui an nu asigură automat o îmbunătățire a memoriei sau a capacității de a lua decizii. Beneficiile activității fizice nu se limitează doar la sănătatea musculară sau cardiovasculară, dar nici nu elimină riscurile de declin cognitiv.
Alte date, publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), menționează că un an de exerciții aerobice prin mers pe jos a dus la creșterea volumului hipocampului cu aproximativ 2%. Această regiune este crucială pentru formarea amintirilor, iar creșterea sa a fost asociată cu o performanță mai bună la testele de memorie spațială. Totuși, rezultatele individuale variază în funcție de starea de sănătate a fiecărei persoane.
Procesul de îmbătrânire implică transformări care afectează diverse capacități ale organismului, însă neuroplasticitatea rămâne prezentă pe tot parcursul vieții. Deși activitatea fizică susține funcționarea cerebrală, aceasta nu garantează prevenirea demenței sau a bolii Alzheimer. Rezultatele depind de numeroși factori individuali, astfel încât beneficiile pot varia semnificativ de la un subiect la altul.