Cercetătorii de la Universitatea din Göteborg au descoperit că utilizarea unui detergent obișnuit pentru vase poate reduce contaminarea bacteriană a unor dispozitive medicale de unică folosință. Rezultatele studiului, publicat în revista Prehospital and Disaster Medicine, sugerează că această metodă este la fel de eficientă ca utilizarea alcoolului 70% sau a acidului peracetic. Totuși, autorii subliniază că această procedură este destinată exclusiv situațiilor de criză extremă, când resursele medicale standard lipsesc complet.
Experimentul a vizat 90 de dispozitive utilizate frecvent în sălile de operație, inclusiv tuburi endotraheale, măști laringiene, seringi, seturi pentru administrare intravenoasă, catetere urinare și sonde nazogastrice. Dispozitivele au fost împărțite aleatoriu pentru a fi tratate cu detergentul de vase, alcoolul 70% sau acidul peracetic. Procesul a implicat periarea fiecărui obiect timp de 30 de secunde, urmată de o perioadă de zece minute de imersie în soluția respectivă și apoi uscarea la aer.
În ceea ce privește eficacitatea, toate cele trei metode au reușit să reducă semnificativ cantitatea de bacterii prezente, fără a exista diferențe majore între ele. Pentru dispozitivele care interacționează cu căile respiratorii, echipa de cercetare a aplicat teste moleculare pentru 28 de agenți patogeni diferiți. Înainte de procesul de curățare, bacterii precum Haemophilus influenzae și Staphylococcus aureus au fost identificați în aproximativ 47% din probele testate, însă după curățare, toate probele au rezultat negativ.
Cercetătorii au identificat însă un risc de contaminare încrucișată atunci când seringile și seturile pentru administrare intravenoasă au fost curățate împrengă cu alte tipuri de dispozitive. Acest fenomen de contaminare a fost evitat doar atunci când aceste obiecte au fost supuse procesului de curățare separat de restul materialelor. Deși nu s-au observat deteriorări structurale sau funcționale ale dispozitivelor după această procedură, studiul este limitat de dimensiunea mică a eșantionului analizat.
Autorii studiului avertizează că aceste rezultate microbiologice nu demonstrează că dispozitivele pot fi reutilizate în siguranță în practica medicală obișnuită. Metoda cu detergent nu poate înlocui procedurile validate de sterilizare și dezinfecție utilizate în condiții normale. Această abordare ar putea fi luată în considerare doar ca o soluție de ultimă instanță în contextul unor situații excepționale, cum ar fi războaie, dezastre naturale sau întreruperi severe ale lanțurilor de aprovizionare medicală.
Lipsa accesului la materiale medicale de unică folosință reprezintă o problemă majoră în perioadele de conflict sau de dezastre care afectează unitățile sanitare. În astfel de momente critice, când aprovizionarea este compromisă, reutilizarea materialelor poate deveni o necesitate de supraviețuire. În prezent, există puține date disponibile despre metode simple de curățare care să poată fi aplicate atunci când resursele medicale standard nu mai sunt disponibile în unitățile de prim ajutor.