O cercetare recentă publicată în revista Nature a pus în lumină modul în care microbiomul intestinal al oamenilor funcționează ca o arhivă biologică a istoriei noastre. Studiul a comparat microbiomul a două populații situate la mii de kilometri distanță una de cealaltă: populația Tsimane din Bolivia și populația Hadza din Tanzania. Rezultatele arată că, deși strămoșii acestor grupuri s-au separat cu zeci de mii de ani în urmă, bacteriile din intestinele lor păstrează încă urmele unei istorii comune.
Analiza genetică a fost realizată pe baza unor probe prelevate de la 85 de adulți Tsimane din Bolivia, date care au fost comparate cu rezultatele obținute de la 137 de membri ai populației Hadza din Tanzania. Din probele colectate de la Tsimane, echipa de cercetători a reușit să identifice peste 12.700 de genomuri microbiene, ceea ce a reprezentat un total de 1.408 specii de bacterii și arhee. Prin compararea acestor date cu microbiomul Hadza, s-a descoperit că cele două grupuri au în comun exact 1.231 de specii de microorganisme.
Această suprapunere biologică sugerează că multe dintre aceste microorganisme au rămas asociate cu oamenii în timpul migrațiilor strămoșilor din Africa spre alte regiuni ale lumii. În anumite cazuri, aceste bacterii au continuat să fie transmise de la o generație la alta timp de peste 10.000 de ani, fiind mult mai vechi decât civilizațiile cunoscute. Diferențele genetice dintre bacteriile care trăiesc astăzi în intestinele acestor oameni se potrivesc cu momentele istorice în care populațiile umane s-au separat și au pornit pe drumuri diferite.
Cercetătorii au observat însă un aspect alarmant: aproximativ 60% dintre speciile comune populațiilor Tsimane și Hadza sunt rare sau lipsesc complet din microbiomul oamenilor care trăiesc în societăți industrializate. Această pierdere a diversității microbiene pare să fie cauzată de schimbările profunde aduse de urbanizare, alimentația modernă și modificările mediului în care trăim. Deși studiul nu demonstrează direct că dispariția unei anumite bacterii provoacă o boală specifică, autorii menționează că pierderea microorganismelor vechi ar putea avea legătură cu schimbări ale sănătății metabolice și inflamatorii.
În viitor, ar putea exista încercări de a readuce aceste bacterii în microbiomul oamenilor din mediile industrializate, însă cercetătorii rămân prudenți. Momentan, nu se cunoaște suficient despre rolul fiecărei specii pentru a confirma dacă o astfel de intervenție ar fi benefică pentru sănătate. Autorii studiului subliniază că orice cercetare viitoare de acest tip trebuie să țină cont de comunitățile indigene de la care provin datele, asigurându-se că aceste populații au un rol în modul în care informațiile lor sunt utilizate.
Microbiomul intestinal reprezintă un ecosistem complex de microorganisme care trăiesc în organismul uman și joacă un rol crucial în funcționarea organismului. Acesta include bacterii, arhee și fungi, a căror diversitate este influențată direct de factorii externi precum dieta, mediul și stilul de viață. Înțelegerea acestui sistem este vitală pentru studiul relației dintre sănătatea umană și mediul înconjurător, în special în contextul tranziției către societăți industrializate.