Un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București a pus în lumină o problemă structurală majoră a sistemului sanitar românesc. Analiza evidențiază o discrepanță semnificativă între numărul persoanelor care beneficiază de servicii medicale și numărul celor care contribuie efectiv la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În prezent, în România există aproximativ 6,4 milioane de persoane care fac parte din cele 23 de categorii exceptate de la plata CASS, în timp ce sistemul se sprijină pe circa 9,6 milioane de contribuitori.
Medicul Cosmin Alexandrescu, președintele Asociației Profesionale a Medicilor de Ambulator, critică modul în care este gestionată această situație financiară. Acesta susține că persoanele scutite de plata contribuției continuă să consume servicii medicale, ceea ce generează costuri care nu dispar. Conform medicului, statul acționează într-un mod contraproductiv, afirmând că „Statul își fură din nou căciula singur”. Soluția propusă de acesta este o finanțare explicită din bugetul de stat pentru acești beneficiari, pentru a evita dependența de alocări ulterioare.
Lipsa unei finanțări predictibile forțează sistemul să apeleze la rectificări bugetare în cursul anului pentru a acoperi lipsurile. Cosmin Alexandrescu explică faptul că, la începutul anului, bugetul nu reflectă necesarul real deoarece nu se alocă bani pentru fiecare asigurat scutit de plată. El recomandă ca acești cetățeni să fie finanțați direct de la bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale sau de la Ministerul de Finanțe. Acest mecanism ar asigura o planificare corectă a cheltuielilor și ar reduce necesitatea suplimentărilor de bani în a doua jumătate a anului.
Resursele financiare sunt distribuite și inegal în cadrul sistemului medical, conform datelor din analiza ASE. Cosmin Alexandrescu menționează că CNAS decontează aproape 60% din cheltuielile de personal din spitale, în detrimentul achiziției de servicii medicale. În contrast, ambulatoriul primește sub 10% din fonduri, ceea ce duce la blocarea resurselor la jumătatea lunii. Această situație pune presiune pe unitățile de primiri urgențe, unde pacienții neasigurați ajung frecvent, uneori chiar și prin prezentări care nu reprezintă urgențe medicale reale.
Situația foștilor coasigurați este, de asemenea, îngrijorătoare, deoarece doar 4,6% dintre aceștia au ales să se asigure prin contribuție proprie. Restul de 95,4% au rămas fără protecție, fiind în principal persoane în vârstă sau persoane încoporate în familii cu asigurați. Această categorie de populație consumă adesea servicii medicale din cauza bolilor degenerative, dar este complet descoperită financiar. Lipsa prevenirii pentru acești cetățeni face ca intervențiile medicale ulterioare să fie mult mai costisitoare pentru întregul sistem de sănătate.
În contextul digitalizării sistemului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a menționat că, începând cu luna octombrie, Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate și Cartea Electronică de Identitate pot fi utilizate în paralel pentru autentificare și semnarea serviciilor medicale. Această măsură vine într-un moment în care gestionarea beneficiarilor și a contribuțiilor rămâne o provocare majoră pentru stabilitatea bugetară a sănătății în România.