O categorie rară de indivizi, desemnați de specialiști sub numele de „natural short sleepers”, reușește să își mențină nivelul de energie și productivitatea chiar și atunci când doarme doar între patru și șase ore pe noapte. Acești oameni nu simt nevoia de a consuma cantități mari de cafeină și nici nu au nevoie de perioade lungi de somn în weekend pentru a compensa lipsa de odihnă din timpul săptămânii. Fenomenul pare să sfideze regulile biologice consacrate de zeci de ani.
Medicii și experții în domeniul somnului recomandă de mult timp ca adulții să beneficieze de cel puțin șapte ore de odihnă în fiecare noapte pentru a asigura sănătatea fizică și mentală. Totuși, pentru persoanele care fac parte din grupa „natural short sleepers”, această recomandare nu se aplică, deoarece ei se trezesc complet refăcuți în mod spontan. Un exemplu menționat este cel al lui Brad Johnson, un american de 70 de ani, care are nevoie de doar cinci ore de somn pentru a fi energic, o situație care se regăsește și la ceilalți membri ai familiei sale.
Cercetările arată că acest tipar de somn redus nu este rezultatul unei privări cronice de odihnă, ci al unei particularități biologice rare, bazate pe mutații genetice. Oamenii de știință au identificat până în prezent aproximativ 50 de familii la nivel mondial care prezintă aceste mutații. Profesorul Ying-Hui Fu, neurolog la Universitatea California din San Francisco, studiază de peste două decenii aceste cazuri, observând că somnul redus este prezent pe parcursul întregii vieți și apare frecvent în cadrul aceleiași familii.
Mecanismul biologic este legat de gene specifice, printre care ADRB1 joacă un rol important în reglarea stării de veghe și a somnului. Pe lângă ADRB1, cercetătorii au identificat și alte gene implicate, precum DEC2, NPSR1, GRM1 și SIK3. Există ipoteza că acești oameni reușesc să realizeze procesele de refacere a organismului, cum ar fi consolidarea memoriei sau reglarea metabolismului, într-un interval de timp mult mai scurt, acumulând perioade suficiente de somn profund chiar și într-un interval de odihnă foarte limitat.
Specialiștii avertizează însă că majoritatea persoanelor care cred că se descurcă cu puțin somn nu fac parte din această categorie rară, ci își reduc timpul de odihnă din cauza stilului de viață. Acești oameni își maschează oboseala prin cafeină sau alte obiceiuri adaptative, riscând astfel probleme de sănătate precum obezitatea, diabetul sau bolile cardiovasculare. De asemenea, mulți oameni sunt surprinzător de slabi în a evalua starea reală de odihnă, considerând starea de oboseală cronică drept o stare normală de funcționare.
În general, recomandările medicale privind somnul sunt fundamentate pe necesarul de odihnă pentru menținerea echilibrului emoțional și a sistemului imunitar. Pentru marea majoritate a populației, reducerea voluntară a timpului de somn nu duce la o productivitate sporită, ci implică riscuri ascunse pentru sănătate. Un test simplu pentru a afla necesarul real de odihnă presupune lăsarea corpului să se trezească natural, fără alarmă, timp de câteva nopți consecutive, pentru a vedea dacă organismul are nevoie de mai mult de cele șase ore obișnuite.