Cercetătorii au identificat o posibilă explicație pentru simptomele neurologice persistente raportate de persoanele care au suferit de COVID de lungă durată. Studiul indică faptul că modificările sistemului cerebral de dopamină ar putea fi responsabile pentru lipsa de motivație, problemele de memorie și încetinirea mișcărilor. Această descoperire oferă un indiciu important pentru medicii care încearcă să înțeleagă de ce anumite simptome rămân active mult timp după ce infecția inițială a dispărut.
Echipa de cercetători canadieni a realizat o analiză detaliată prin utilizarea tomografiei cu emisie de pozitroni (PET). Această metodă a permis examinarea creierului a 24 de persoane care suferau de long COVID, deși nu mai aveau o infecție activă în organism. Participanții la acest studiu prezentau, în grade diferite, dificultăți cognitive, apatie și o viteză redusă a mișcărilor, oferind date esențiale pentru înțelegerea impactului neurologic al virusului asupra sistemului dopaminergic.
Scanările efectuate au scos la iveală un semnal mai redus al unui marker asociat cu terminațiile nervoase care eliberează dopamină. Această scădere a fost observată în mai multe regiuni ale striatului, o zonă a creierului implicată direct în procese fundamentale precum controlul mișcărilor, memoria și motivația. Rezultatele arată o corelație clară: cu cât diferențele la nivelul sistemului dopaminergic erau mai pronunțate, cu atât simptomele de apatie și dificultățile cognitive erau mai severe.
Autorii studiului estimează că aproximativ un sfert din variația simptomelor observate în grupul studiat poate fi atribuit acestor modificări la nivelul markerului dopaminergic. Totuși, cercetătorii subliniază că nu au demonstrat încă faptul că aceste schimbări sunt singura cauză a afecțiunilor. Se iau în calcul mai multe mecanisme prin care long COVID ar putea afecta neuronii, dar aceste ipoteze necesită investigații suplimentare pentru a fi confirmate oficial de către comunitatea medicală.
Această descoperire deschide o nouă direcție pentru dezvoltarea unor tratamente specifice care să vizeze sistemul dopaminei. Cercetătorii au discutat posibilitatea utilizării unor medicamente care sunt deja folosite în alte afecțiuni neurologice pentru a ajuta pacienții cu long COVID. Cu toate acestea, echipa subliniază că este imperativ să existe studii suplimentare înainte ca o astfel de abordare terapeutică să poată fi recomandată oficial pacienților.
Studiul actual este considerat unul preliminar, având în vedere numărul limitat de participanți de doar 24 de persoane. De asemenea, scanările PET folosite măsoară o proteină de la terminațiile nervoase, nu numărul direct de neuroni, ceea ce impune prudență în interpretare. Cercetătorii au solicitat confirmarea acestor rezultate pe grupuri de pacienți mult mai mari pentru a valida impactul real al modificărilor asupra sistemului dopaminergic.