Un studiu complex realizat de Institutul Karolinska, din Suedia, relevă faptul că legătura dintre timpul petrecut în fața ecranelor și problemele de sănătate mintală la adolescenți este influențată semnificativ de factorii genetici și de mediul familial. Cercetarea, publicată în revista Nature Human Behaviour, a analizat comportamentul a peste 21.000 de persoane din perechi de gemeni suedezi, monitorizate de la vârsta de nouă ani până la maturitate.
Analiza a vizat modul în care activitățile recreative digitale se corelează cu simptomele de depresie și anxietate, precum și cu diagnosticele medicale primite ulterior. La vârsta de 15 ani, adolescenții care utilizau ecranele pentru activități interactive, precum jocurile video sau navigarea pe internet, timp de peste șase ore pe zi, aveau o probabilitate de peste două ori mai mare de a primi un diagnostic de depresie sau anxietate față de cei care utilizau ecranele maximum două ore zilnic.
Totuși, cercetătorii au observat că aceste asocieri se reduc considerabil atunci când compară gemeni din aceeași familie, în special gemeni identici. Acest lucru indică faptul că predispoziția genetică și mediul de creștere contribuie esențial la relația observată între utilizarea tehnologiei și sănătatea mintală. Asocierile au fost mult mai puternice pentru activitățile interactive, în timp ce pentru activitățile pasive, precum vizionarea de televiziune, legătura a fost mult mai slabă sau chiar absentă.
Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska și autor principal al studiului, a explicat că asocierția ar fi putut fi supraestimată în anumite cazuri. Conform acestuia, factorii familiali comuni nu au fost luați în calcul pe deplin în studiile anterioare. Deși utilizarea îndelungată a ecranelor rămâne asociată cu problemele de sănătate mintală apărute ulterior, legătura devine mult mai puțin sigură după ce sunt incluse factorii genetici și cei de familie.
Autorii subliniază că recomandările privind utilizarea ecranelor nu trebuie să se limiteze doar la numărul de ore, ci să ia în calcul tipul de activități desfășurate online și motivele utilizării. Cercetătorii intenționează să examineze mai detaliat conținutul urmărit și modul în care timpul alocat digital afectează alte activități esențiale. Studiul este de tip observațional, ceea ce înseamnă că nu poate stabili o relație directă de cauzalitate între utilizarea ecranelor și afecțiuni.
Problemele de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea, reprezintă provocări majore pentru societatea contemporană, afectând diverse grupuri de vârstă. În timp ce la adolescenți se pune accent pe impactul digital, la persoanele în vârstă, simptomele de depresie pot fi uneori confundate eronat cu procesele naturale de îmbătrânire, necesitând o abordare clinică și socială distinctă pentru identificarea corectă a afecțiunilor.