Un nou studiu de amploare, publicat în revista Nature Human Behaviour, arată că relația dintre timpul petrecut în fața ecranelor și problemele de sănătate mintală la adolescenți este mult mai complexă decât se credea anterior. Cercetătorii au descoperit că predispoziția genetică și mediul familial joacă un rol crucial în modul în care utilizarea digitală afectează starea psihică. Această descoperire sugerează că riscurile nu provin doar din tehnologie, ci și din vulnerabilitățile individuale ale fiecărui copil.
Cercetarea a fost condusă de Institutul Karolinska, din Suedia, și a implicat monitorizarea a peste 21.000 de persoane provenite din perechi de gemeni suedezi. Participanții au fost urmăriți de la vârsta de nouă ani, traversând perioada adolescenței și ajungând până la maturitate. Această metodologie a permis analizarea detaliată a timpului dedicat activităților recreative pe ecrane și a corelației acestuia cu simptomele de depresie sau anxietate, precum și cu diagnosticele medicale primite ulterior.
La vârsta de 15 ani, datele arată că adolescenții care utilizau ecranele pentru activități interactive, precum jocurile video, navigarea pe internet sau conversațiile online, timp de peste șase ore pe zi, aveau un risc semnificativ sporit. Acești tineri aveau o probabilitate de peste două ori mai mare de a primi ulterior un diagnostic de depresie sau anxietate față de cei care petreceau maximum două ore zilnic în fața ecranelor. Totuși, asocierile au fost mult mai slabe pentru activitățile pasive, precum vizionarea televiziunii.
Analiza comparativă a gemenilor, în special a celor identici, a demonstrat că majoritatea asocierilor dintre ecrane și problemele mintale se reduc considerabil. Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska și autor principal, a explicat că rezultatele sugerează o supraestimare a asocierii în unele cazuri, deoarece factorii familiali comuni nu au fost luați în calcul complet. Astfel, predispoziția genetică și condițiile de viață din cadrul familiei contribuie semnificativ la riscurile observate la adolescenți.
Autorii studiului subliniază că, deși utilizarea îndelungată a ecranelor rămâne asociată cu probleme de sănătate mintală, legătura este mai puțin sigură după ce sunt incluse factorii genetici și de mediu. Recomandările viitoare de prevenție ar trebui să nu se limiteze doar la numărul de ore, ci să ia în considerare tipul de activități desfășurate online și motivele utilizării. Cercetătorii vor continua să examineze conținutul urmărit și modul în care acesta înlocuiește alte activități esențiale.
Problemele de sănătate mintală, precum depresia sau anxietatea, sunt subiecte de o importanță majoră în societatea contemporană, afectând din ce în ce mai mulți tineri. Deși studiul actual este de tip observațional și nu poate stabili o cauzalitate directă, el oferă un cadru nou pentru înțelegerea vulnerabilităților. Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru dezvoltarea unor strategii de protecție adaptate nevoilor specifice ale fiecărei familii și ale fiecărui adolescent.