O echipă internațională de cercetători, formată din membri ai Universității din Sao Paulo și ai Universității din Auckland, a identificat o nouă cauză neurogenică a hipertensiunii arteriale. Studiul, publicat în Circulation Research, arată că activitatea unei anumite regiuni din creier poate declanșa modificări biologice responsabile pentru creșterea tensiunii. Această descoperire vine după ce s-a constatat că o parte semnificativă dintre pacienți nu răspunde la tratamentele clasice.
Cercetătorii au concentrat atenția pe regiunea parafacială laterală (pFL) din creier, care este de obicei asociată cu controlul respirației, tusei sau al expirațiilor profunde. În urma experimentelor efectuate pe șobolani, echipa a observat că activarea neuronilor din această zonă declanșează circuite cerebrale care duc la îngustarea vaselor de sânge. Această funcție suplimentară a neuronilor pFL contribuie direct la creșterea tensiunii arteriale prin activarea sistemului nervos.
Rezultatele studiului oferă o explicație pentru faptul că aproximativ 40% dintre pacienții hipertensivi nu reușesc să își controleze valorile tensiunii, chiar dacă urmează tratamentele medicamentoase standard. Cercetătorii au utilizat tehnici de inginerie genetică pentru a activa și dezactiva neuronii regiunii parafaciale laterale, monitorizând simultan activitatea nervoasă și tensiunea. Au constatat că, în cazul șobolanilor hipertensivi, această regiune nu doar reglează respirația, ci și influențează vascularizația.
O altă observație importantă este legătura dintre această descoperire și riscurile crescute pentru persoanele care suferă de apnee în somn. În timpul episoadelor de apnee, nivelul de oxigen scade, ceea ce activează intens neuronii regiunii parafaciale laterale. Această activare intensifică sistemul nervos simpatic, responsabil de reacțiile automate în situații de stres, contribuind astfel la menținerea unei tensiuni arteriale ridicate.
În loc de medicamente care trebuie să pătrundă direct în creier, cercetătorii propun țintirea senzorilor numiți corpi carotidieni, situați la nivelul gâtului. Fiziologul Julian Paton de la Universitatea din Auckland a explicat că, după dezactivarea experimentală a regiunii parafaciale laterale, tensiunea arterială a revenit la valori normale. Studiile sugerează că utilizarea piridoxal-5-fosfatului, o formă de vitamina B6, ar putea ajuta la blocarea receptorilor care cresc tensiunea.
Hipertensiunea arterială reprezintă o problemă de sănătate majoră, afectând o treime din populația globală, în special persoanele vârstnice. Această afecțiune crește riscul de accident vascular cerebral, infarct și insuficiență cardiacă. La nivel global, aproximativ 1,4 miliarde de oameni suferă de această problemă, iar conform datelor furnizate de Sendo, 6,6 milioane de persoane sunt români.