Obezitatea și supraponderalitatea generează costuri de miliarde de euro pentru economiile europene, pe fondul creșterii numărului de adulți afectați. Un raport realizat de Office of Health Economics (OHE) pentru EFPIA arată că, în cele opt țări analizate, inclusiv România, impactul economic al unui indice de masă corporală ridicat poate ajunge până la 1,4% din PIB. Costurile directe asociate bolilor provocate de această stare de sănătate se ridică la peste 100 de miliarde de euro.
Studiul a inclus Germania, Franța, Italia, Spania, Irlanda, Grecia, România și Regatul Unit, evidențiind o povară economică anuală semnificativă. În România, costurile totale anuale sunt estimate la 2,5 miliarde de euro, ceea ce se traduce printr-un cost de 131 de euro pentru fiecare locuitor. În comparație, Germania înregistrează o povară de 55,2 miliarde de euro, cu un cost per cap de 662 de euro, reprezentând 1,3% din economia sa națională.
Situația demografică este alarmantă, deoarece în 2024, 26% dintre adulții din Europa trăiau cu obezitate, definită prin un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare. În același timp, alți 30% erau supraponderali, o tendință care se estimează că va continua să se agraveze. În Europa, prevalența supraponderalității și obezității în rândul adulților a crescut cu 22%, în timp ce obezitatea a crescut cu peste 75% față de nivelurile din 1990.
Povara economică este comparabilă cu sumele pe care unele state le cheltuie pentru apărare sau locuințe. În Germania, Spania și Irlanda, ponderea din PIB atribuită unui IMC ridicat depășește chiar cheltuielile dedicate sectorului de apărare. Raportul subliniază că obezitatea este un factor de risc pentru boli precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, cancerul și afecțiunile neurologice, contribuind la 278.000 de decese și pierderea a 8 milioane de ani de viață sănătoasă.
Pe lângă costurile directe, există și componente substanțiale de costuri indirecte, care includ pierderile generate de absenteism, lipsa participării la activitatea economică și mortalitatea prematură. Nathalie Moll, director general al EFPIA, a declarat că abordările tradiționale privind prevenția nu au avut impactul dorit. Ea a subliniat necesitatea unei schimbări urgente în ceea ce privește percepția, diagnosticarea și tratamentul pentru a reduce povara asupra serviciilor de sănătate și a crește productivitatea economică.
Problema sănătății publice este strâns legată de indicatorii macroeconomici, deoarece orice creștere a bolilor netransmisibile afectează direct reziliența societății și bugetele de stat. În contextul european, gestionarea acestor costuri devine o prioritate pentru asigurarea unei creșteri sustenabile. Raportul recomandă recunoașterea oficială a obezității drept boală și îmbunătățirea accesului la servicii de prevenție și tratament pentru a limita impactul asupra economiilor naționale.