Sari la conținut
Ultima oră Consiliul UE a autorizat Franța să se alătere convenției pentru protecția țestoaselor marine
Voința Poporului
Sănătate

Odiseea diagnostică a bolilor rare: de ce întârzierea identificării afecțiunilor poate fi fatală

Especialiștii avertizează că anii petrecuți fără un diagnostic cert nu sunt o pauză, ci o perioadă în care boala progresivă cauzează pierderi iremediabile.

3 min citire
Odiseea diagnostică a bolilor rare: de ce întârzierea identificării afecțiunilor poate fi fatală
Foto: Digi24

Sute de mii de persoane traversează un labirint medical în căutarea unui răspuns la afecțiunile rare, proces cunoscut sub numele de odiseea diagnostică. În acest context, dr. Maria Alexandra Roman, medic primar genetician în cadrul MedLife Piatra Neamț, subliniază că anii petrecuți fără un diagnostic nu reprezintă o perioadă de pauză, ci momente critice în care boala continuă să progreseze. Întârzierea identificării cauzei medicale duce la pierderi de sănătate care, după un anumit interval de timp, devin imposibil de recuperat.

La nivel global, fenomenul este mult mai vast decât sugerează termenul de „boală rară”. Conform datelor Orphanet, între 4 și 7% din populația lumii este afectată, ceea ce înseamnă între 329 și 624 de milioane de oameni. În Europa, se estimează că există 30 de milioane de persoane cu astfel de afecțiuni. Din totalul de peste 6.000 de patologii identificate, peste 72% au o cauză genetică directă, ceea ce impune o abordare medicală specializată și rapidă.

Parcursul către un diagnostic confirmat este unul extrem de lung și dificil pentru mulți pacienți. Constatările Barometrului EURORDIS Rare indică faptul că timpul mediu între primele simptome și confirmarea bolii este de 4,7 ani. Unul din patru pacienți trebuie să consulte opt sau mai multe specialități înainte de a primi un răspuns. De asemenea, există disparități între sexe, femeile așteptând în medie 5,4 ani pentru diagnostic, în timp ce la bărbați acest interval este de 3,7 ani.

Un caz emblematic este cel al unui băiețel de 5 ani care a suferit de Boala Niemann-Pick, o afecțiune genetică rară care afectează procesarea lipidelor. După ce testările pentru distrofie musculară Duchenne și Boala Pompe au fost infirmate, secvențierea întregului exom și testarea enzimatică au oferit răspunsul. Deși tratamentul pentru această boală este decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pacientul a trebuit să aștepte 9 luni pentru includerea oficială pe listă, moment în care calitatea vieții a început să se îmbunătățească.

În România, procesul de diagnosticare este îngreunat de lipsa accesibilității serviciilor de genetică medicală. Dr. Maria Roman explică faptul că această specialitate nu este disponibilă în toate spitalele, ceea ce alungește traseul pacientului. Un alt obstacol major este reprezentat de costurile ridicate ale testărilor genetice, majoritatea fiind contracost, deoarece foarte puține sunt decontate la nivel național. Simptomatologia diversă, de la retard motor la malformații, necesită o colaborare strânsă între numeroase specialități medicale.

Identificarea unei cauze genetice nu garantează întotdeauna un tratament curativ, însă oferă un protocol clar de urmărire și previne riscurile de recurență în familie. În medicina modernă, un rezultat negativ la o testare actuală nu este definitiv, deoarece datele genetice pot fi reanalizate periodic pe măsură ce cercetarea descoperă gene noi. Un diagnostic cert oferă familiei o ancoră psihologică și acces la grupuri de sprijin specializate pentru afecțiuni specifice.

Surse

Sursa: Digi24

Tot în Sănătate