O nouă cercetare științifică a demonstrat că ovarele nu își încheie activitatea biologică odată cu menopauza, așa cum se credea anterior. Studiul, publicat în revista Aging Cell, relevă faptul că aceste organe rămân active și comunică cu alte sisteme ale corpului, precum creierul sau oasele. Această descoperire schimbă paradigma conform căreia ovarele ar fi organe care intră într-o stare de inactivitate totală după ce încetează să mai elibereze ovule.
Biologul reproductiv Francesca Duncan de la Universitatea Northwestern explică faptul că, deși fertilitatea este pierdută definitiv, ovarele nu stau pur și simplu acolo fără nicio funcție, asemănător cu apendicele. Cercetătorii au observat că profilurile proteice ale țesutului ovarian se modifică progresiv pe măsură ce femeia îmbătrânește. Această evoluție sugerează că menopauza reprezintă mai degrabă o schimbare de rol biologic decât o pensionare funcțională a organului.
Analiza a fost realizată prin spectrometrie de masă pe probe de țesut ovarian de la 28 de femei aflate la postmenopauză, grupate pe categorii de vârstă: 50-59 de ani, 60-69 de ani și peste 70 de ani. Rezultatele au evidențiat un set de șaptesprezece proteine care caracterizează această tranziție. În timp ce femeile de 50-59 de ani prezintă proteine legate de reglarea ADN-ului și a structurii celulare, cele de peste 70 de ani au proteine implicate în imunitatea înnăscută, inflamație și metabolismul lipidelor.
Birgit Schilling de la Institutul Buck subliniază importanța acestei comunicări între ovare și alte organe, menționând legătura cu problemele osoase frecvente după menopauză. Studiul indică, de asemenea, un risc crescut de cancer ovarian din cauza mediului creat de aceste schimbări. Proteinele asociate cancerului au fost găsite în abundență, în special la femeile de peste 60 de ani, contribuind la un mediu inflamator și fibrotic care poate favoriza dezvoltarea tumorilor.
Cercetătorii propun ca această „hartă” a îmbătrânirii ovariene să fie utilizată pentru a identifica noi biomarkeri sau pentru a dezvolta tratamente terapeutice. Scopul este de a reduce riscul de cancer prin țintirea directă a ovariului care îmbătrânește. Această abordare ar putea avea implicații majore pentru îngrijirea sănătății femeilor în anii post-reproductivi, oferind noi perspective asupra modului în care corpul gestionează procesul de îmbătrânire.
Înțelegerea proceselor biologice care au loc după perioada reproductivă devine critică pe măsură ce speranța de viață a populației globale continuă să crească. Cu un număr tot mai mare de persoane aflate în etapa de postmenopauză, necesitatea de a înțelege funcțiile organelor care nu mai sunt implicate în fertilitate este esențială pentru medicina modernă. Studiul subliniază că ovarele rămân piese active în ecosistemul biologic al corpului uman.