Papa Leon al XIV-lea a condamnat dur implementarea noii legi din Franța care instituie dreptul la asistență pentru a muri, numind procesul o ofertă a unei morți programate. Suveranul pontif a ales locația Lourdes pentru a-și amplifica opoziția, adresându-se mii de pelerini bolnavi sau cu handicap. Discursul său a vizat direct noua legislație adoptată recent în Franța, pe care a considerat-o o amenințare la adresa demnității umane inalienabile.
În cadrul unei slujbe desfășurate în fața a 150.000 de persoane, Papa Leon al XIV-lea a criticat curentele care încearcă să redefinească valoarea vieții în contextul bolii sau al bătrâneții. Acesta a subliniat că nicio lege umană nu ar trebui să facă persoanele să își piardă certitudinea asupra demnității lor. Pontiful a declarat că este imposibil să se considere normal actul de a oferi moartea cuiva, făcând o distincție clară între legalitate și moralitate.
Opoziția sa a fost vizibilă și în cadrul unei întâlniri la Palatul Elysee, unde a vorbit în fața unor oficiali, printre care președintele Emmanuel Macron și premierul Sebastien Lecornu. În acea ocazie, el a denunțat conceptul de moarte programată, afirmând că medicina nu va putea deveni niciodată servitoarea acestui proces. Papa a pledat pentru o dezvoltare rapidă a îngrijirilor paleative și pentru o abordare bazată pe tandrețe față de pacienții suferind de boli incurabile.
Legea franceză, adoptată la 15 iulie, permite unor pacienți incurabili să își administreze un produs letal sub supravegherea unui îngrijitor. Dacă pacientul nu poate efectua gestul fizic, îngrijitorul poate asume responsabilitatea pentru administrarea substanței. Această reformă socială majoră a fost întâmpinata cu opoziție de către Biserica din Franța, care a considerat textul ca fiind o ruptură antropologică gravă, mobilizând credincioșii împotriva procesului parlamentar.
Reacția asociațiilor care susțin eutanasia a fost imediată, Jean-Luc Romero, delegat al Asociației pentru dreptul de a muri cu demnitate, afirmând că legile Republicii sunt prioritare față de cele ale bisericii. În ciuda validării de către Consiliul Constituțional, s-a acceptat aplicarea principiului clauzei de conștiință la nivelul unei instituții medicale. Această măsură vine după ce un grup de 150 de responsabili din instituții medicale de inspirație creștină au denunțat obligația de a permite aceste acte letale.
Conflictul dintre autoritățile civile și instituția pontificală reflectă o tensiune profundă privind limitele dreptului statului de a interveni în procesul vieții și al morții. În Franța, această dezbatere a implicat o mobilizare constantă a preoților și a editorialelor de presă, care au încercat să influențeze parlamentarii. Tensiunile au culminat cu validarea legii de către Consiliul Constituțional, deși au fost introduse nuanțe privind libertatea de conștiință a instituțiilor.