Particule microscopice de siliciu, metal și plastic au fost identificate în țesutul cerebral al unor persoane vârstnice, într-un studiu care evidențiază legătura dintre poluarea aerului și riscul de demență. Cercetătorii analizează dacă aceste substanțe inhalate pot afecta direct celulele nervoase odată ajunse în creier. Rezultatele arată că persoanele din zonele cu mari concentrații de particule fine au un risc cu 14% mai mare de a dezvolta demență față de cei din regiunile mai puțin poluate.
O echipă de la Rush Alzheimer’s Disease Center, din Chicago, a examinat țesut cerebral de la 11 persoane decedate, cu vârste între 80 și 91 de ani. Analizele au scos la iveală fibre de dioxid de siliciu, filamente din grupa amfibolilor, nanoparticule de plastic, precum și fragmente de metal și carbon. Cele mai multe particule au fost localizate în bulbul olfactiv, dar și în amigdală și cerebel, sugerând că substanțele pot pătrunde prin nervii implicați în miros sau prin circulația sângelui.
Un studiu de amploare care a urmărit aproape 490.000 de britanici timp de 14 ani a subliniat impactul particulelor PM2.5 asupra sănătății cerebrale. Aceste particule, având un diametru de maximum 2,5 micrometri, pot pătrunde adânc în plămâni și ajunge în sânge. Cercetătorii au observat asocieri între poluare și reducerea volumului cerebral, precum și o îmbătrânire accelerată a organismului, deși studiul nu demonstrează o cauzalitate directă între poluare și aceste modificări.
Expunerea la particule fine este asociată și cu demența cu corpi Lewy, o afecțiune care implică acumularea de alfa-sinucleină în neuroni. O analiză a datelor privind internările a 56,5 milioane de americani a indicat că riscul de demență cu corpi Lewy crește cu 12% pentru fiecare creștere de 4,1 micrograme pe metru cub a concentrației de PM2.5. De asemenea, riscul de demență asociată bolii Parkinson crește cu 17% în condiții similare de poluare atmosferică.
Experimentele efectuate pe șoareci au arătat că emisiile de la motoarele diesel și praful provenit din zonele afectate de dezastre pot modifica activitatea a peste 1.200 de gene. Aceste modificări implică procese de inflamație și degradarea grăsimilor celulare. În contrast, fumul de lemne nu a provocat aceleași efecte semnificative asupra creierului animalelor, ceea ce sugerează că prezența metalelor în anumite tipuri de poluare ar putea juca un rol crucial în daunele neurodegenerative.
În Uniunea Europeană, reglementările privind calitatea aerului sunt în curs de modificare pentru a proteja sănătatea publică. Noua directivă prevede reducerea valorii-limită anuale pentru particulele fine de la 25 la 10 micrograme pe metru cub până la data de 1 ianuarie 2030. Această măsură vizează limitarea expunerii populației la poluanți care pot afecta sistemul nervos și pot contribui la creșterea incidenței bolilor precum Alzheimer sau Parkinson.