Microplasticul a ajuns să fie prezent în apă, hrană, haine și chiar în aer, reprezentând o amenințare tot mai mare pentru sănătatea umană. Cercetătorii au descoperit că aproximativ 5 grame de plastic ajung în organismul fiecărei persoane în fiecare săptămână, o cantitate care echivalează cu greutatea unui card de plastic. Această expunere pe termen lung poate avea consecințe grave, deoarece particulele mici sunt recunoscute de corp ca fiind străine, declanșând procese inflamatorii.
Medicul pneumolog Beatrice Mahler explică faptul că, atunci când o particulă de microplastic intră în corp, organismul încearcă să lupte cu aceasta deoarece nu face parte din țesutul propriu. Acest mecanism de apărare poate induce degenerări și reacții inflamatorii în organism. Problema este agravată de faptul că aceste particule funcționează ca un „cal troian”, transportând în interiorul alimentelor și al corpului contaminanți precum metale grele sau diverși compuși chimici periculoși.
Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, subliniază că există doi inamici invizibili: micro și nanoplasticele și reziduurile chimice care migrează din ambalaje. Un studiu recent a evidențiat că pliculețele de ceai pot elibera cantități mari de microplastic la o temperatură de 95 de grade. De asemenea, cercetările efectuate pe produsele lactate au arătat că microplasticul nu se regăsește doar în alimentele procesate, ci este prezent chiar și în materiile prime, cum este laptele.
Pentru a reduce consumul de microplastic cu până la 70%, Alexandru Cîrîc recomandă evitarea încălzirii alimentelor în recipiente de plastic la microunde, chiar dacă acestea au eticheta „microwave safe”. Această marcaj indică doar faptul că recipientul nu se topește vizibil, nu că nu eliberează substanțe chimice. Este preferabil utilizarea farfuriei de porțelan sau de sticlă. De asemenea, trebuie evitate materialele cu codurile de reciclare 3 (PVC), 6 (polistiren) sau 7 (policarbonat) în contactul direct cu mâncarea.
Un alt aspect critic vizează întreținerea ustensilelor de bucătărie și a celor de pregătire. Caserolele de plastic care prezintă zgârieturi, chiar și cele apărute în urma spălării în mașina de spălat vase, trebuie înlocuite imediat deoarece eliberează bucățele fine de plastic. Totodată, specialistul recomandă înlocuirea tocătoarelor de plastic cu altele de alt tip, deoarece utilizarea lor în procesul de tăiere a produselor vegetale sau animale introduce direct particule de plastic în alimentele consumate.
Problema poluării cu plastic este amplificată de volumul uriaș de deșeuri generate la nivel european. În Uniunea Europeană, fiecare persoană generează, în medie, 36 de kilograme de deșeuri de ambalaje din plastic într-un singur an. Din această cantitate, doar 15,3 kilograme sunt reciclate, ceea ce înseamnă că restul de 20 de kilograme rămân în natură, contribuind la circulația acestor particule în mediul în care trăim și din care ne alimentăm.