Un incident recent care l-a implicat pe fotbalistul Octavian Popescu, împrumutat de FCSB la echipa greacă Levadiakos, a pus în prim-plan riscurile asociate consumului de gaz ilariant. Presa sportivă a raportat că autoritățile ar fi intervenit la domiciliul său în perioada premergătoare unui meci, însă informațiile nu au fost confirmate oficial, clubul evitând să facă declarații. Acest caz evidențiază fenomenul tot mai prezent al utilizării recreaționale a protoxidului de azot în rândul tinerilor.
Protoxidul de azot (N2O) este un gaz incolor și inodor, utilizat de peste un secol în medicină ca anestezic sau analgezic, de exemplu în procedurile stomatologice sau pentru reducerea durerii la travaliu sub numele Entonox. În context recreațional, însă, substanța este inhalată direct din baloane de petrecere, folosind capsule destinate preparării frișcăi. Spre deosebire de utilizarea medicală, în acest mod gazul nu este amestecat cu oxigen, ceea ce crește semnificativ pericolul pentru utilizatori.
Inhalarea repetată poate provoca o scădere periculoasă a nivelului de oxigen din sânge, ducând la leșin, căderi sau chiar asfixie, în special în spații închise. Efectele imediate, precum euforia, amețeala și râsul necontrolat, dispar în mai puțin de un minut, ceea ce împinge utilizatorii la inhalări succesive. Combinația cu alcoolul este considerată extrem de periculoasă, deoarece ambele substanțe deprimă sistemul nervos central, crescând riscul de pierdere a conștienței sau de vomă cu aspirație.
Pe termen lung, cel mai documentat risc este inactivarea vitaminei B12, esențială pentru sistemul nervos, ceea ce poate cauza neuropatie periferică, amorțeli și slăbiciune la nivelul membrelor. În cazuri severe, utilizatorii frecvenți pot dezvolta leziuni ale măduvei spinării, o afecțiune cunoscută sub numele de degenerare combinată subacută. Studiile indică faptul că consumul zilnic de zeci de baloane poate provoca aceste simptome chiar și la tineri fără probleme de sănătate preexistente.
În prezent, în România, protoxidul de azot nu este inclus pe lista substanțelor aflate sub control național, fapt ce permite achiziționarea baloanelor cu acest gaz relativ ușor la evenimente. Această lipsă de reglementare contrastează puternic cu situația din alte țări. De exemplu, Marea Britanie a luat măsuri drastice prin interzicerea deținerii și a consumului recreațional de gaz ilariant începând încă din anul 2023.
Situația consumului de substanțe în spațiul public rămâne un subiect de dezbatere constantă în societatea contemporană. În timp ce anumite administrații internaționale propun noi structuri de control, în România, accesibilitatea unor substanțe precum protoxidul de azot rămâne necontrolată la nivel legislativ, lăsând populația tânără expusă unor riscuri de sănătate publică semnificative și potențiale dependențe.