Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică, având un impact mortal comparabil cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA combinate. Fenomenul prin care bacteriile nu mai pot fi combătute cu medicamentele utilizate în mod obișnuit pune în pericol viețile multor pacienți. Expertiza academică avertizează că, în cazul unor infecții severe, chiar și administrarea de antibiotice combinate nu mai reușește să oprească evoluția bolii.
Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth din Irlanda, a subliniat gravitatea situației, afirmând că unii oameni vor muri din cauza acestui fenomen. Cercetătoarea studiază modul în care bacteriile și genele de rezistență circulă între oameni, animale și mediu. Această problemă este alimentată de utilizarea excesivă a antibioticelor atât la oameni, cât și la animale, precum și de poluare și igiena precară, factori care accelerează răspândirea bacteriei.
La nivel european, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) estimează că rezistența antimicrobiană cauzează anual aproximativ 35.000 de decese în Uniunea Europeană. Perspectivele globale sunt și mai alarmante, conform unui studiu publicat în The Lancet. Estimările indică faptul că rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea provoca direct 39 de milioane de decese în întreaga lume în perioada cuprinsă între anii 2025 și 2050.
România se confruntă cu o situație extrem de dificilă, înregistrat cel mai mare indice compus de rezistență antimicrobiană din Uniunea Europeană. În perioada 2022–2023, aproape 70% dintre izolatele bacteriene din țară au prezentat rezistență la antibioticele-cheie. De asemenea, consumul de antibiotice în România a fost de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori în anul 2023, o valoare mult peste media OCDE, care este de 16 doze.
O problemă specifică este rezistența la bacteria Klebsiella pneumoniae, frecventă în infecțiile spitalicești, care a ajuns la 50,3% în România în raport cu carbapeneme. Datele publicate de Frontiers in Microbiology arată că doar Grecia și Bulgaria au indicatori mai slabi decât România. În acest context, se estimează că aproximativ unul din șase români a utilizat antibiotice fără a deține o rețetă medicală, contribuind la agravarea crizei.
Situația sistemului de sănătate din România este marcată de provocări constante, inclusiv de controverse legate de gestionarea resurselor și de integritatea proceselor din spitale. Problemele de rezistență la antibiotice se adaugă la un context de vulnerabilitate în care managementul medicamentelor și respectarea protocolului de prescriere sunt esențiale pentru a limita pierderile de vieți omenești cauzate de bacteriile multirezistente.