Suplimentele alimentare au devenit un fenomen global, însă utilizarea lor necontrolată reprezintă un risc major pentru sănătatea publică. În România, un studiu realizat în 2024 de Patronatul Industriei Suplimentelor Alimentare indică faptul că aproximativ 94% dintre români au consumat cel puțin o dată astfel de produse. Deși sunt promovate ca elixiruri ale sănătății sau tinereții, mulți specialiști avertizează că acestea pot fi contrafăruite sau pot lipsi de orice valoare nutritivă reală.
Impactul asupra sistemului medical este evident, conform datelor colectate de-a lungul a zece ani de la 63 de spitale. Un studiu publicat în „The New England Journal of Medicine” arată că, în Statele Unite, se estimează aproximativ 23.000 de prezentări la departamentele de urgență în fiecare an din cauza reacțiilor adverse la suplimente. În rândul adulților tineri, aceste cazuri implică frecvent probleme cardiovasculare cauzate de produsele pentru slăbit sau de cele destinate creșterii energiei.
Produsele destinate controlului greutății și performanței fizice sunt printre cele mai periculoase pentru anumite categorii de consumatori. Un sfert din totalul prezentărilor la urgențe au fost cauzate de produsele de slăbit, afectând în mod disproporționat femeile. Pe de altă parte, bărbații sunt mai predispuși la reacții adverse din cauza utilizării suplimentelor pentru îmbunătățirea performanțelor sexuale sau pentru creșterea masei musculare. Produsele pentru energie reprezintă încă un 10% din aceste cazuri.
În România, experții subliniază lipsa unui fundament științific solid pentru multe produse comercializate local. Mircea Oroian, decanul Facultății de Industrie Alimentară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, avertizează că nu se pot folosi plante fără studii riguroase, deoarece amestecurile necontrolate pot crea probleme mai mari decât beneficiile promise. De asemenea, multe produse vândute pe internet sunt falsificate, înlocuind ingredientele exotice promise cu buruieni fără efect terapeutic.
Reglementarea acestor produse diferă semnificativ de cea aplicată medicamentelor, ceea ce crește riscul pentru consumator. Jacob Gold, medic specialist în medicină internă la UCLA Health, explică faptul că, spre deosebire de medicamentele studiate amănunțit, substanțele din suplimente, precum drojdia de orez roșu, nu sunt verificate de un organism de reglementare pentru a determina exact ce conțin. Din acest motiv, consultarea unui medic este esențială înainte de începerea oricărei cure cu vitamine sau extracte vegetale.
Deși piața suplimentelor alimentare este în continuă expansiune, siguranța utilizatorilor rămâne o problemă de control și reglementare. În contextul unei industrii care a crescut considerabil de la cele peste 55.000 de tipuri de produse disponibile acum 14 ani, nevoia de monitorizare este critică. Consumul de produse fără studii clinice poate transforma o tentativă de îmbunătățire a sănătății într-o problemă medicală gravă, necesitând intervenție de urgență.