Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România a emis informații oficiale privind gestionarea bolii pesta, cunoscută popular sub numele de ciumă. Instituția subliniază că, deși este o afecțiune infecțioasă periculoasă, aceasta poate fi tratată eficient cu antibiotice în prezent. Totuși, succesul medical depinde critic de stabilitatea rapidă a unui diagnostic corect și de începerea imediată a tratamentului medical pentru a preveni complicațiile grave.
Boala este provocată de bacteria Yersinia pestis și este clasificată drept o zoonoză, ceea ce înseamnă că se transmite de la rozătoare, precum șobolanii, la oameni. Principalul vector de transmitere este puricele infectat, prin înțepătură, însă există și alte căi de propagare. În cazul formei pneumonice, infecția poate fi transmisă de la o persoană la alta prin intermediul căilor respiratorie, reprezentând un risc major de răspândire.
Medicii au identificat trei forme clinice principale ale bolii: forma bubonică, cea septicemică și cea pneumonică. Forma bubonică se manifestă prin ganglioni limfatici măriți și dureroși în zona înțepăturii, dar poate evolua spre variantele severe. Forma septicemică implică răspândirea infecției în întregul organism, în timp ce forma pneumonică afectează plămânii. Fără intervenție medicală, mortalitatea formei bubonice este de 30–60%, iar celelalte forme sunt aproape întotdeauna fatale.
Prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, președintele Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România, explică faptul că impactul bolii a fost redus de igienă și antibiotice. Deși pesta a provocat pandemii masive în istorie, inclusiv în Evul Mediu, ea nu a dispărut complet din lume. În prezent, boala continuă să fie prezentă în anumite regiuni, dar poate fi gestionată dacă pacienții primesc asistență medicală la timp.
Conform datelor furnizate de Organizația Mondiale a Sănătății, în perioada 2019–2025, cele mai numeroase cazuri de pestă au fost raportate în Madagascar și Republica Democratică Congo. Boala poate apărea sub formă de cazuri izolate sau sub formă de focare și epidemii. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul Organizației Mondiale a Sănătății, a subliniat necesitatea unor informații transparente după moartea unei laborante la Irkuțk.
Istoric, pesta a fost responsabilă pentru trei mari pandemii globale înainte de era antibioticelor, afectând populația mondială prin rate de mortalitate extrem de ridicate. Evoluția sănătății publice și îmbunătățirea condițiilor de viață au transformat această amenințare din trecut într-o afecțiune care, deși încă prezentă în anumite zone geografice, rămâne controlabilă prin medicamentele moderne.