Nivelurile de ozon troposferic au atins cote care afectează sănătatea respiratorie a unei mari părți a populației europene, în contextul unor raportări care indică o expunere extremă. Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta din București, avertizează că poluarea aerului are un impact direct asupra numărului de cazuri de afecțiuni respiratorii. În București, studiile confirmă o legătură între creșterea poluanților și numărul de internări în secțiile de pneumologie și cardiologie.
Expunerea la ozon provoacă inflamație la nivelul căilor aeriene și poate declanșa hiperreactivitate bronșică sau sensibilizare alergică. Pacienții pot resimți tuse, senzație de arsură la nivelul ochilor sau dificultăți de respirație, simptome care sunt uneori confundate cu oboseala sau canicula. Dr. Beatrice Mahler subliniază că este esențial ca persoanele care prezintă simptome respiratorie care persistă mai mult de 7 zile să efectueze o evaluare la medicul de familie sau la un specialist pneumolog.
În România, incidența astmului este în creștere constantă, afectând peste un milion de persoane, cu o prevalență între 4% și 9%. La nivelul copiilor, boala este cea mai frecventă afecțiune cronică, cu o prevalență de peste 10%. Dr. Beatrice Mahler explică faptul că poluarea și ozonul acționează atât ca factori declanșatori ai crizelor, cât și ca agenți cauzali în apariția bolii, în special la copii, deoarece plămânii acestora sunt încă în dezvoltare.
Schimbările climatice accelerează formarea ozonului la nivelul solului prin intensificarea reacțiilor fotochimice cauzate de căldură. Temperaturile ridicate și nivelul crescut de dioxid de carbon stimulează vegetația să producă mai mult polen, extinzând sezoanele de înflorire. În plus, fenomenul numit „astmul de furtună” poate cauza bronhospasme severe, deoarece furturile de vară pot rupe grăuncioarele de polen în microparticule inhalabile care pătrund adânc în plămâni, agravând astfel starea pacienților.
Pentru persoanele cu boli cronice, precum BPOC sau insuficiența cardiacă, se recomandă limitarea expunerii la ozon în zilele însorite, în special în timpul amiezii și după-amiezii. Dr. Beatrice Mahler sugerează reducerea efortului fizic în aer liber și menținerea ferestrelor închise în orele cu nivel ridicat de poluanți. De asemenea, este recomandată utilizarea aerului condiționat sau a purificatoarelor cu filtru HEPA, asigurându-se că acestea nu generează ozon ca produs secundar.
Monitorizarea calității aerului este vitală pentru gestionarea riscurilor de sănătate publică în mediile urbice. În orașele din România, ozonul acționează în sinergie cu gazele de eșapament și pulberile în suspensie, accentuând hiperreactivitatea bronșică. Această combinație de factori de mediu contribuie la remodelarea structurală a căilor respiratorii și la creșterea gravității simptomelor, necesitând un consum mai mare de medicamente pentru controlul afecțiunilor cronice.