Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a administrat, pentru prima dată în România, un tratament inovator destinat pacienților care suferă de boala Alzheimer în stadiu incipient. Această nouă moleculă acționează direct asupra mecanismului biologic al afecțiunii, reușind să reducă ritmul de progresie a bolii cu până la 35%. Terapia este administrată sub formă de perfuzii și vizează persoanele care se află în etapele de tulburare cognitivă ușoară sau demență ușoară.
Noua abordare medicală reprezintă o schimbare de paradigmă, deoarece nu se mai limitează doar la ameliorarea temporară a simptomelor, așa cum se întâmpla anterior. Terapia acționează asupra depozitelor de plăci de beta-amiloid din creier, care reprezintă una dintre cauzele biologice majore ale acestei afecțiuni. Un aspect important este faptul că administrarea poate fi întreruptă atunci când investigațiile imagistice confirmă eliminarea plăcilor de amiloid, ceea ce poate reduce costurile și numărul de proceduri medicale pe termen lung.
Primul pacient român a fost tratat în cadrul Secției de Neurologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, sub coordonarea prof. univ. dr. Dafin F. Mureșanu. Spitalul din Cluj-Napoca a devenit primul centru din țară care deține întreaga infrastructură necesară pentru acest protocol complex, incluzând diagnostic precoce, testare genetică ApoE, confirmarea biologică a depozitelor de amiloid și monitorizare prin RMN. Prof. univ. dr. Dafin F. Mureșanu a subliniat că intervenția într-un stadiu incipient este crucială pentru a influența evoluția patologiei.
Implementarea acestui program medical este susținută de Sebastian Iovan, General Manager al companiei care gestionează noua terapie în România, care a menționat că activitatea va fi extinsă treptat în alte centre specializate. De asemenea, Dr. Alina Blesneag, șef de lucrări UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, a precizat că monitorizarea atentă și constantă este esențială pentru a urmări răspunsul la tratament. Obiectivul principal rămâne menținerea autonomiei și a calității vieții pacientului pentru cât mai mult timp posibil.
Eficiența acestui tratament depinde în mod critic de momentul în care pacientul ajunge la medic, deoarece terapia nu poate reface țesutul cerebral deja distrus. În România, se estimează că între 300.000 și 400.000 de persoane trăiesc cu boala Alzheimer, însă doar o mică fracțiune beneficiază de un diagnostic oficial și de monitorizare corectă. Această introducere a medicinei de precizie marchează un pas important pentru sistemul sanitar românesc în contextul unei populații în curs de îmbătrânire.
La nivel european, boala Alzheimer este cea mai răspândită formă de demență, afectând peste 6,9 milioane de persoane. Riscul de a dezvolta această afecțiune se dublează la fiecare 5 ani după ce persoana depășește vârsta de 65 de ani. Această statistică subliniază necesitatea unor sisteme de sănătate capabile să gestioneze creșterea numărului de pacienți cu boli neurodegenerative pe măsură ce structura demografică a continentului se modifică.