Un studiu recent a evidențiat o legătură între orele la care consumăm alimente și sănătatea creierului. Participanții care au aplicat un regim alimentar limitat la opt ore pe zi au prezentat îmbunătățiri semnificative ale funcțiilor cognitive și ale indicatorilor de sănătate. Analizele au indicat faptul că acest tip de program poate influența chiar și aspectul cerebral, reducând vârsta estimată a acestuia prin tehnologia RMN.
Cercetarea a implicat un grup de 23 de bărbați, cu vârste între 25 și 55 de ani, care sufereau de sindrom metabolic. Această afecțiune crește riscul de apariție a bolilor cardiovasculare și a diabetului. Pe parcursul a patru săptămâni, subiecții au consumat alimente strict între orele 8:00 și 16:00, menținând un post de 16 ore în restul zilei. Rezultatele au arătat scăderi în greutate și o reglementare mai bună a zahărului și grăsimilor din sânge.
Analiza imaginilor RMN a oferit cele mai relevante date privind impactul asupra creierului. Folosind un program de estimare a vârstei cerebrale, cercetătorii au observat că diferența dintre vârsta reală a participanților și cea estimată a creierului s-a redus cu aproximativ nouă luni. Pe lângă aceste schimbări structurale, bărbații testați au obținut rezultate superioare la anumite teste de memorie, demonstrând o îmbunătățire a performanței cognitive.
Elena Coșbuc-Ionescu, terapeut nutrițional și specialist în wellness, precizează că aceste descoperiri susțin importanța sincronizării alimentației cu ritmul circadian. Totuși, ea subliniază că studiul nu justifică o recomandare universală a postului de 16 ore. Organismul funcționează după un ceas biologic care reglează digestia și somnul, motiv pentru care evitarea cinelor târzii și menținerea unor mese regulate pot aduce avantaje sănătosului, în funcție de contextul individual.
Specialistul avertizează că postul intermitent nu este o soluție potrivită pentru toată lumea și poate fi contraindicat în anumite situații medicale. Persoanele care suferă de gastrită, ulcer, rezistență la insulină sau diabet, precum și femeile însărcinate sau cele care alăptează, trebuie să evite acest regim fără consult medical. De asemenea, subponderalitatea, tulburările de comportament alimentar sau utilizarea medicamentelor care pot provoca hipoglicemia impun o evaluare atentă a unui medic.
Nutriția corectă rămâne un pilon fundamental pentru menținerea funcțiilor cognitive pe termen lung. Pe lângă momentul consumului, Elena Coșbuc-Ionescu recomandă includerea alimentelor precum peștele gras, nucile, fructele de pădure și verdețurile în dieta zilnică. Acestea sunt recunoscute pentru beneficiile lor asupra memoriei, deși rezultatele studiilor nu sunt întotdeauna uniforme, fiind parte din recomandările generale pentru un stil de viață sănătos și echilibrat.