Prof. Univ. Dr. Radu Țincu a subliniat importanța eticii medicale în gestionarea pacienților care se află în stări terminale. Medicul susține că introducerea în secțiile de terapie intensivă a persoanelor care nu mai au nicio șansă de supraviețuire reprezintă, în esență, o lipsă de demnitate. Această abordare contrazice dreptul la o finalitate dignă a vieții, în condițiile în care statisticile și ghidurile internaționale indică lipsa de succes a tratamentelor.
Conform declarațiilor făcute de Prof. Univ. Dr. Radu Țincu, pacienții cu boli irecuperabile au nevoie de îngrijire paliativă, nu de intervenții maxime. Această formă de asistență medicală vizează ușurarea durerii și oferirea unui suport emoțional și spiritual într-un mediu intim. Medicul explică faptul că terapia intensivă excesivă poate genera traume atât pentru pacient, cât și pentru familia acestuia, fiind adesea o experiență de chin în ultimele zile de viață.
Pentru a organiza corect acest proces, Prof. Univ. Dr. Radu Țincu solicită implementarea unei legi a paliației în România. În prezent, lipsa unei reglementări clare împiedică finanțarea centrelor specializate de acest tip. Medicul precizează că paliația nu trebuie confundată cu azilurile de bătrâni sau cu un regim hotelier, ci reprezintă servicii medicale esențiale care permit pacienților să nu sufere în momentul de sfârșit, oferindu-le și sprijinul necesar de la rude.
Un alt punct critic ridicat de medic este criza de finanțare din sistemul de sănătate, agravată de lipsa unui Guvern cu puteri depline. Prof. Univ. Dr. Radu Țincu a menționat că situația este rușinoasă, deoarece pacienții cu urgențe vitale, precum cei cu infarct miocardic sau embolie pulmonară, nu pot aștepta o rectificare bugetară. El a propus ca aceste măsuri de ajustare financiară să fie adoptate prin Parlament pentru a proteja viețile cetățenilor.
În ceea ce privește consumul de substanțe, Prof. Univ. Dr. Radu Țincu avertizează asupra efectelor neurocognitive pe termen lung. Medicul subliniază că deteriorarea funcțiilor cerebrale cauzată de droguri va afecta societatea peste 30 de ani, prin creșterea agresivității și a inadaptabilității sociale. Totodată, el consideră că România nu este pregătită pentru legalizarea posesiei de droguri pentru consum propriu, deoarece lipsește educația medicală necesară pentru a preveni efectele negative.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări structurale și financiare care afectează direct accesul la tratamentele de urgență. În absența unor mecanisme de rectificare bugetară rapide și eficiente, capacitatea de a răspunde nevoilor critice ale pacienților rămâne sub presiune. Această instabilitate administrativă pune în pericol gestionarea corectă a resurselor medicale disponibile în spitalele publice din țară.