Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu propune o serie de reforme majore în domeniul sănătății, punând accent pe prevenție și reorganizarea serviciilor medicale. Documentul vizează mutarea îngrijirii de la spitale către medicina de familie și serviciile comunitare, însă multe dintre aceste obiective nu au încă stabilite sursele de finanțare sau un calendar clar de implementare. Provocarea principală rămâne asigurarea fondurilor necesare pentru funcționarea sistemului până la sfârșitul anului curent.
Una dintre direcțiile principale vizează modernizarea centrelor medicale integrate, în special în mediul rural și în orașele mici. Guvernul propune stimulente pentru atragerea personalului medical în aceste zone și revizuirea pachetelor de servicii în favoarea prevenției. Totodată, se dorește schimbarea modului de plată a medicilor de familie printr-un sistem mixt, care să combine plata per pacient înscris cu plata serviciilor acordate și bonificații pentru rezultate obținute.
În ceea ce privește monitorizarea sănătății, programul include extinderea programelor de screening pentru cancerul de sân, colon, col uterin și prostată. Pentru perioada 2027–2028, este prevăzută și extinderea listei de vaccinuri compensate și gratuite, alături de monitorizarea sarcinii prin asistenți medicali comunitari. Un alt obiectiv este extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri pentru aproximativ 140.000 de nou-născuți anual, cu o acoperire națională planificată pentru anul 2027.
Reorganizarea rețelei de spitale este un alt punct cheie, bazat pe o hartă națională a nevoilor de sănătate care urmează să fie realizată în 2027. Guvernul propune adaptarea numărului de paturi la nevoile locale și transformarea unităților cu grad de ocupare mic în servicii de ambulatoriu. Documentul garantează că niciun serviciu medical nu va fi desființat înainte ca alternativa din aceeași zonă să devină funcțională, oferind astfel o protecție pentru pacienții din regiuni.
Reprezentanții organizațiilor de pacienți au reacționat critic la aceste promisiuni, numind unele măsuri drept „populism deșănțat”. Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), susține că lipsesc mijloacele și banii pentru implementare, menționând că 96% din programele naționale au buget zero în prezent. Radu Gănescu, președintele COPAC, a subliniat că, deși obiectivele sunt corecte, succesul depinde critic de rezolvarea nevoilor de resurse umane și financiare.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu deficite structurale, fiind afectat de o distribuție inegală a infrastructurii medicale. Datele OCDE indicate în context arată că, în anul 2024, peste 90% dintre spitale și clinicile independente de specialitate erau situate în mediul urban. Această concentrare în orașe face ca accesul la serviciile medicale de bază să rămână dificil pentru populația din zonele rurale, o problemă pe care reforma propusă încearcă să o rezolve.