Nutriționiștii au propus implementarea regimului FODMAP pentru persoanele care suferă de balonare și dureri abdominale persistente. Acest acronim reprezintă oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili, grupând un set de zaharuri care trebuie reduse la minim în alimentație. Scopul principal al acestei strategii alimentare este eliminarea simptomelor de disconfort prin controlul strict al consumului de carbohidrați specifici, care pot cauza probleme digestive.
Lista alimentelor care trebuie evitate este extinsă și include diverse categorii de produse. Printre legumele cu conținut ridicat de FODMAP se numără anghinare, mazăre, sparanghel, broccoli, conopidă, ceapă, praz și ciuperci. De asemenea, trebuie excluse fructele bogate în fructoză și polioli, precum merele, smochinele, cireșele, mango, piersicile, perele sau prunele. Produsele lactate care conțin multă lactoză, inclusiv laptele, iaurturile și brânza proaspătă, fac parte, de asemenea, din categoria restricțiilor.
Restricțiile alimentare vizează și alte grupuri importante, precum leguminoasele, fisticul sau nuca de Caju. Cerealele precum grâul, secera și orzul sunt de asemenea interzise, la fel ca toate produsele de patiserie și cofetărie care conțin zahăr, inclusiv băuturile dulci și sucurile. Din această listă de alimente de evitat cad și anumite leguminoase, precum năutul, fasolea și lintea, care pot agrava starea de balonare a persoanelor sensibile.
Pentru a compensa aceste limitări, există opțiuni de alimente „anti-balonare” care sunt sigure pentru consum. Legumele precum morcovul, castravetele, fasolea verde, ridichia, spanacul, dovlecelul, varza, salata și roșiile sunt permise, la fel și fructele precum portocalele, kiwi, strugurii sau bananele. În ceea ce privește cerealele, se pot consuma produse pe bază de orez, ovăz și quinoa, iar pentru proteine sunt sigure ouăle, carnea albă și roșie, peștele și fructele de mare.
Procedura de aplicare a dietei presupune o perioadă de 6-10 săptămâni de eliminare completă a FODMAP, urmată de o reintroducere treptată. Această metodă permite identificarea exactă a carbohidraților responsabili pentru problemele digestive ale fiecărui individ. În cadrul acestui proces, se recomandă completarea regimului cu suplimente de probiotice, care au rolul de a echilibra microbiota intestinală, facilitând astfel o recuperare mai eficientă a funcției digestive.
Regimul FODMAP este recomandat în principal persoanelor care suferă de sindromul de colon iritabil, dar și celor cu alte afecțiuni digestive funcționale. Această abordare este utilizată pentru gestionarea unor boli precum boala inflamatorie intestinală, colita ulcerativă sau boala Chron. De asemenea, dieta poate ajuta pacienții cu tulburări digestive post-infecțioase sau persoane care prezintă intoleranță la lactoză și fructoză, oferind un cadru structurat pentru controlul simptomelor.