Mai multe organizații care reprezintă persoanele cu afecțiuni cronice au solicitat autorităților să elimine restricțiile privind decontarea investigațiilor RMN și CT. Această cerere vizează lăsarea deciziei privind frecvența examinărilor în mâinile medicilor specialiști, în loc de aplicarea unor limite administrative rigide. În prezent, regulile impuse afectează direct bugetele pacienților, care sunt nevoiți să acopere costurile investigațiilor necesare monitorizării evoluției bolilor lor.
Problema centrală vizează regimul special de monitorizare prin bilete de trimitere de tip Monitor M3–M8, care include boli cardiovasculare, boli rare, neurologice, cerebrovasculare și boli cronice de rinichi. De la 1 ianuarie 2026, decontarea este limitată la o singură investigație de înaltă performanță pe an. Această măsură este criticată deoarece unele afecțiuni necesită evaluări repetate la intervale de câteva luni, iar o examinare completă poate implica investigarea mai multor regiuni anatomice simultan.
Eduard Pletea, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România), a subliniat că în cazul sclerozei multiple, o investigație RMN necesită de fapt trei segmente, însă sistemul de decontare ia în considerare doar un singur segment. Din cauza dificultăților de aplicare a protocolului, unii prestatori de servicii de imagistică au ales să nu mai efectueze deloc investigații în regimul Monitor M3–M8. Acest lucru îi obligă pe pacienți să plătească singuri restul segmentelor anatomice pentru a nu risca expirarea trimiterii medicale.
Impactul financiar asupra persoanelor afectate este semnificativ, în special pentru cei cu venituri mici. Un studiu realizat de APAN pe un eșantion de 242 de persoane cu scleroză multiplă indică faptul că 27% dintre respondenți au cheltuit între 1.000 și 3.000 de lei pe an pentru investigații necontractate, iar 25% au depășit pragul de 3.000 de lei. De asemenea, 40% dintre participanții la studiu au declarat că au venituri sub 4.000 de lei, ceea ce face imposibilă acoperirea costurilor medicale suplimentare.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a criticat faptul că limitările sunt o consecință a incapacității CNAS de a controla abuzurile în sistem. El a avertizat că lipsa monitorizării adecvate poate duce la complicatii grave și dizabilități, transformând costul unei investigații simple într-o povară mult mai mare pentru stat prin plăți de asistență socială. Senatul a adoptat propunerea legislativă L550/2026 pentru a îmbunătăți accesul la aceste servicii, însă asociațiile cer extinderea măsurilor.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări constante în ceea ce privește accesul la servicii de bază și eficiența decontării. În timp ce în Franța, de exemplu, aproximativ 95% dintre farmacii administrează vaccinuri, în România acest procent este sub 5%. Această discrepanță subliniază diferențele de infrastructură și de modul în care serviciile medicale sunt distribuite și accesate de către populație în raport cu standardele europene.