Cercetătorii de la Universitatea din Göteborg au realizat un studiu recent pentru a evalua posibilitatea reutilizării unor dispozitive medicale de unică folosință în condiții de criză. Analiza, publicată în revista Prehospital and Disaster Medicine, a investigat dacă metode simple de curățare pot funcționa atunci când resursele standard de sterilizare nu mai sunt disponibile. Rezultatele au fost obținute prin testarea unor proceduri de igienizare într-un cadru controlat, vizând reducerea riscurilor de contaminare.
În cadrul experimentului au fost utilizate 90 de dispozitive medicale de unică folosință, printre acestea tuburi endotraheale, măști laringiene, seringi, seturi pentru administrare intravenoasă, catetere urinare și sonde nazogastrice. Dispozitivele au fost împărțite în trei grupuri pentru a fi curățate cu metode diferite: detergent obișnuit pentru vase, alcool 70% sau acid peracetic. Procesul a implicat periajul fiecărui obiect timp de 30 de secunde, urmat de o perioadă de zece minute de imersie în soluția respectivă și uscarea la aer.
Rezultatele au indicat faptul că toate cele trei metode au reușit să reducă semnificativ cantitatea de bacterii prezente, fără ca între ele să existe diferențe majore. Înainte de procesul de curățare, bacterii precum Haemophilus influenzae și Staphylococcus aureus au fost identificați în 14 din cele 30 de probe testate, ceea ce reprezintă aproximativ 47%. După aplicarea metodelor de igienizare, toate probele testate au rezultat negativ la testele microbiologice efectuate de echipa de cercetare.
Deși curățarea a fost eficientă din punct de vedere microbiologic, cercetătorii au observat riscuri de contaminare încrucișată atunci când seringile și seturile pentru administrare intravenoasă au fost curățate împreună cu alte tipuri de dispozitive. Acest fenomen a fost evitat doar în cazul în care aceste materiale au fost tratate separat. Totodată, studiul nu a indicat nicio deteriorare structurală sau funcțională a obiectelor medicale după aplicarea procedurilor de curățare descrise în experiment.
Autorii studiului subliniază însă că aceste metode sunt destinate exclusiv situațiilor extreme, precum războaiele sau dezastrele care afectează aprovizionarea unităților sanitare. Această abordare nu poate înlocui procedurile validate de sterilizare și dezinfecție utilizate în practica medicală obișnuită. De asemenea, fiind un studiu de mici dimensiuni, rezultatele obținute nu demonstrează că reutilizarea acestor materiale poate fi considerată sigură în regim normal, fiind doar o soluție de ultimă instanță.
Gestionarea resurselor medicale în perioade de instabilitate rămâne o provocare majoră pentru sistemele de sănătate globale. În momentele de criză sau în zonele afectate de conflicte armate, lipsa materialelor de unică folosință poate pune presiune pe capacitatea de răspuns a unităților de prim ajutor. În astfel de scenarii, identificarea unor metode de reutilizare a echipamentelor devine o necesitate critică pentru menținerea funcționalității serviciilor de urgență.