Virusul papilomavirusul uman (HPV) reprezintă o cauză semnificativă de cancer și la bărbați, conform datelor prezentate de prof. univ. dr. Victoria Aramă. În cadrul ediției a XIV-a a Congresului UMFCD, specialistul de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” a subliniat că 1 din 3 bărbați cu vârsta peste 15 ani este infectat cu cel puțin un tip de HPV genital. Mai grav, 1 din 5 bărbați poartă mai multe tipuri de virus cu risc oncogen înalt.
Problema majoră identificată de medici este lipsa programelor de screening de rutină pentru bărbați, spre deosebire de cazul cancerului de col uterin. Această absență face ca bolile, precum cancerul penian, anal sau orofaringian, să fie descoperite mult prea târziu. Din acest motiv, vaccinarea este considerată principala formă de prevenție pentru bărbați, care pot deveni și un rezervor important de transmitere a virusului către partenerele lor.
În ceea ce privește comportamentul social, studiile arată că fidelitatea în cadrul unui cuplu nu garantează protecția împotriva virusului. Un studiu pe femei între 35 și 60 de ani a demonstrat că aproximativ 70% dintre infecțiile noi cu HPV cu risc înalt au apărut la femei aflate în relații monogame. Virusul poate rămâne în organism ani de zile fără simptome, iar utilizarea prezervativului nu oferă o protecție completă, deoarece transmiterea are loc și prin contactul cu pielea neacoperită.
Vaccinarea poate fi efectuată până la vârsta de 45 de ani, deși vârsta ideală rămâne intervalul 9–14 ani pentru un răspuns imun optim. Prof. univ. dr. Victoria Aramă a menționat că a vaccinat fără ezitare proprii copii, un băiat și o fată de 25 de ani. Medicul subliniază că argumentele pentru vaccinare sunt solide, deoarece riscul de infecție nouă rămâne prezent pe tot parcursul vieții active sexual, iar infecțiile care apar târziu cresc riscul de leziuni precanceroase.
În România, programul de vaccinare este unul dintre cele mai generoase din lume, oferind compensare de 100% pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani. Totuși, rata de vaccinare rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, cu doar 23% dintre adolescente primind prima doză, față de media europeană de 70%. Această situație este consecința reticenței părinților, deși datele Institutului Național de Sănătate Publică indică o creștere a numărului de doze administrate.
Situația sănătății publice în România este marcată de o incidență și o mortalitate foarte ridicate în cazul cancerului de col uterin. În fiecare an, aproximativ 3.500 de femei sunt diagnosticate cu această boală, iar circa 1.800 pierd viața, ceea ce înseamnă aproape cinci decese pe zi. Această statistică alarmantă pune în evidență necesitatea extinderii acoperirii vaccinale și a controalelor medicale periodice pentru a reduce impactul acestui virus asupra populației.