România se află în grupul celor mai afectate țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește bolile cardiovasculare. Statisticile arată că un deces din două în țara noastră este cauzat de aceste afecțiuni, rata mortalității fiind de 2,5 ori mai mare decât media europeană. Situația este alarmantă, având în vedere că atacurile vasculare cerebrale și infarcturile miocardice încep să apară din ce în ce mai des la pacienți din generații tot mai tinere.
Campania lansată de Federația Mondială a Inimii și preluată de Institutul Național de Sănătate Publică avertizează că simptomele pot fi ascunse la vedere. Multe persoane ignoră semne precum oboseala neobișnuită, palpitațiile sau dificultatea de a respira, atribuindu-le stresului sau lipsei de somn. Mesajul central al inițiativei este de a nu ignora nicio bătaie a inimii, deoarece manifestările pot fi subtile și pot ascunde o urgență medicală reală care necesită intervenție imediată.
Femeile prezintă un risc particular de a confunda semnele de urgență cardiacă cu alte probleme de sănătate. Pe lângă disconfortul toracic, la femei pot apărea oboseală extremă, greață, dificultăți de respirație sau dureri în zona spatelui, a umărului și a maxilarului. American Heart Association semnalează că aceste simptome sunt adesea puse pe seama refluxului gastric, a gripei sau a proceselor naturale de îmbătrânire, deși consecințele pot fi fatale dacă nu se caută ajutor medical.
Hipertensiunea arterială reprezintă o amenințare silențioasă, deoarece poate evolua fără a produce simptome evidente. Datele furnizate de INSP indică faptul că aproximativ 6,6 milioane de persoane din România suferă de această afecțiune, însă doar 68% dintre acestea sunt diagnosticate oficial. Din grupul celor diagnosticate, doar 59% urmează un tratament, iar numai 30% reușesc să își mențină valorile tensionale sub control prin măsurile medicale aplicate.
Obezitatea este considerată o boală cronică ce contribuie direct la apariția insuficienței cardiace și a aterosclerozei. Conform Raportului Mondial al Inimii 2025, un indice de masă corporală ridicat este asociat cu milioane de decese anual la nivel global. În România, tendințele sunt îngrijorătoare, deoarece prevenția prin controlul factorilor de risc, precum consumul de sare, zahăr, grăsimi trans sau sedentarismul, ar putea reduce până la 80% din numărul bolilor cardiovasculare.
În contextul sănătății publice, monitorizarea periodică este esențială pentru detectarea timpurie a factorilor de risc care nu provoacă durere. INSP recomandă efectuarea unor controle anuale pentru verificarea profilului lipidic, a glicemiei și a tensiunii arteriale, începând de la vârsta de 40 de ani. Această abordare preventivă este vitală, deoarece afecțiuni precum colesterolul ridicat sau hipertensiunea pot crește riscul de infarct fără ca persoana să simtă că ceva este în neregulă.