România se poziționează printre statele membre ale Uniunii Europene care dispun de cele mai puține aparate de mamografie raportate la numărul total al populației. Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat, prezentate vineri, 2 octombrie 2026, dotarea medicală a țării este extrem de limitată. Această situație este scoasă în evidență în contextul lunii octombrie, perioadă dedicată la nivel internațional conștientizării bolii de cancer de sân.
Statistica indică faptul că în România există doar 1,1 unități de mamografie la fiecare 100.000 de locuitori. Acest nivel de dotare medicală este comparabil cu cel raportat în Polonia, Cehia și Suedia, situând țara noastră în grupul statelor europene cu cea mai redusă disponibilitate a acestor echipamente. În contrast, Grecia și Cipru prezintă cele mai mari cifre, înregistrând 7,6 și 6,9 unități la 100.000 de locuitori, respectiv.
În ceea ce privește eficiența programelor de screening, România nu figurează în raportul Eurostat cu date specifice privind proporția femeilor care au beneficiat de mamografii în cadrul unor programe organizate. Această lipsă de date privind screeningul organizat este o problemă majoră de monitorizare a sănătății publice. În restul Europei, rezultatele variază semnificativ între statele membre, de la cele cu rate foarte înalte la cele cu rate extrem de scăzute.
La nivel european, Danemarca, Suedia și Finlanda au cele mai ridicate rate de screening pentru femeile cu vârste între 50 și 69 de ani, depășind pragul de 80% pentru cele care au efectuat o mamografie în ultimii doi ani. La polul opus, Ungaria și Cipru au înregistrat cele mai mici procente de screening, cu valori de 27,2% și 29,2%. Aceste diferențe subliniază variația accesului la prevenție în funcție de țara de rezidență.
Cancerul de sân rămâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticat în rândul femeilor din cadrul Uniunii Europene. Publicarea acestor date de către Eurostat are scopul de a evidenția nevoile de investiții și de prevenție în cadrul comunității europene. Monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru a înțelege capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde provocărilor reprezentate de această afecțiune medicală.
Monitorizarea sănătății publice prin screening este un pilon central în strategiile de prevenție a bolilor cronice la nivelul întregii Uniuni Europene. În cadrul acestor campanii de conștientizare, se pune accent pe detectarea timpurie a afecțiunilor pentru a crește rata de supraviețuire. Datele statistice oferite de instituțiile europene servesc drept instrument de comparare a performanței sistemelor de sănătate naționale în gestionarea riscurilor oncologice.