Un nou studiu realizat de specialiști de la London School of Hygiene & Tropical Medicine și Imperial College London arată un bilanț alarmant pentru Europa. În vara anului 2026, s-a estimat că peste 50.000 de persoane au decedat în 854 de orașe europene din cauza căldurii. Din totalul de 50.391 de decese estimate, aproximativ două treimi, respectiv 32.619 de cazuri, sunt atribuite direct încălzirii provocate de activitățile umane, în special prin arderea combustibililor fosili.
Cercetarea, publicată în revista Nature Health, a analizat datele din 30 de țări europene, inclusiv state din Uniunea Europeană, Regatul Unit, Norvegia și Elveția. Zonele urbane studiate reprezintă aproximativ 40% din populația acestor state. Rezultatele arată că vara anului 2026 a înregistrat cel mai mare număr de decese asociate căldurii de la începutul anilor 2000, depășind cu mult cifrele din 2022 și 2003, când s-au înregistrat aproximativ 29.000, respectiv 28.000 de decese.
Impactul caniculei a fost extrem de concentrat, aproape o treime dintre decese fiind estimate în intervalul 17 iunie – 1 iulie. În această perioadă critică, temperaturile medii zilnice din regiunile analizate au depășit cu peste cinci grade Celsius media perioadei 1991–2020. Valurile de căldură au lovit sever vestul și sudul continentului, însă efectele s-au simțit și în nordul Europei. În Regatul Unit, cercetătorii au estimat aproximativ 4.500 de decese în cele 135 de zone urbane incluse în analiza lor.
România ocupă o poziție îngrijorătoare în ceea ce privește mortalitatea cauzată de temperaturile ridicate. Într-un studiu separat pentru perioada 2000–2025, țara noastră s-a situat pe locul al treilea în clasamentul celor 30 de țări analizate, cu o medie de 223 de decese la un milion de locuitori. Croația a avut cea mai mare rată, cu 327 de decese, urmată de Malta, cu 226 de decese la un milion de locuitori. Bucureștiul a fost, de asemenea, printre capitalele cele mai afectate, cu 268 de decese la un milion de locuitori.
Analiza a evidențiat că persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile, însă impactul nu este limitat doar la această categorie demografică. Aproximativ 6.000 de decese estimate în zonele analizate au fost înregistrate la persoane cu vârste sub 65 de ani. Autorii studiului subliniază că aceste cifre sunt rezultatul unor modele statistice și nu o numărătoare oficială a tuturor deceselor. Este necesară implementarea unor măsuri de adaptare, precum îmbunătățirea sistemelor de avertizare și extinderea spațiilor verzi în mediul urban.
Fenomenul de creștere a temperaturilor medii la nivel global este strâns legat de emisiile de gaze cu efect de seră. În Europa, sudul și sud-estul sunt regiunile cele mai expuse acestui risc, din cauza temperaturilor ambientale care rămân persistent ridicate. Specialiștii avertizează că aceste evenimente extreme pot deveni noua normalitate, impunând o protejare mai riguroasă a grupurilor de populație vulnerabile în fața schimbărilor climatice.