Statistici recente arată că România se confruntă cu cifre îngrijorătoare în ceea ce privește decesele cauzate de bolile circulatorie. În acest context, regiunea Sud-Vest Oltenia marchează cel mai negativ indicator, cu un procent de 63,8%, poziționându-se astfel în topul celor mai afectate zone. Această situație este comparată cu alte țări europene, precum Franța, Danemarca sau Țările de Jos, unde valorile înregistrate la nivel regional sunt semnificativ mai mici.
Pe lângă Oltenia, și alte zone din România prezintă indicatori critici pentru sănătatea cardiovasculară a populației. Regiunile de Sud Muntenia și Sud-Est urmează imediat după zona de Sud-Vest în ceea ce privește ponderea deceselor provocate de aceste afecțiuni. Chiar și în regiunea București-Ilfov, care este considerată cea mai performantă din țară, procentul de decese cauzate de bolile circulatorie depășește pragul de 53%, evidențiind o problemă sistemică la nivel național.
Factorii de risc care contribuie la aceste cifre includ expunerea la fumat, vârsta, tensiunea arterială, nivelul colesterolului și diabetul. Conf. univ. dr. Ștefan Busnatu a subliniat că, raportat la criteriile de expunere din țările vestice, românii au un risc de trei ori mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular advers în următorii 10 ani. Această vulnerabilitate este accentuată de faptul că mulți pacienți accesează serviciile medicale doar atunci când simptomele devin evidente.
Pentru a combate această tendință, se pune accent pe monitorizarea constantă a parametrilor vitali și pe prevenție. Prof. dr. Dragoș Vinereanu recomandă măsurarea tensiunii arteriale, efectuarea analizelor de glicemie și controlul colesterolului, în special a colesterolului rău. De asemenea, controlul greutății corporale și efortul fizic sunt menționate ca elemente esențiale pentru gestionarea riscului. În 2024, peste o treime dintre pacienții activi din România au fost diagnosticați cu hipercolesterolemie.
Noul contract-cadru vizează îmbunătățirea evaluării riscului cardiovascular prin includerea mai multor analize gratuite. Larisa Mezinu, vicepreședinte CNAS, a explicat că scopul este introducerea lipoproteinei A, pe lângă LDL și HDL, pentru a permite medicilor să calculeze mai precis scorul de risc. În paralel, Fundația Română a Inimii a demarat o campanie cu obiectivul de a ajuta cel puțin jumătate dintre pacienții cu colesterol crescut să atingă valorile recomandate prin tratament până în anul 2030.
Problema bolilor circulatorii este influențată direct de procesul de îmbătrânire a populației și de disparitățile în accesul la servicii medicale și la măsurile de prevenție. În România, gestionarea acestor afecțiuni, precum infarctul, AVC-ul sau insuficiența cardiacă, rămâne o provocare majoră de sănătate publică, având în vedere că bolile vaselor periferice pot evolua pe termen lung fără a prezenta semne clare de avertizare.