Un nou studiu realizat de Academia de Studii Economice împreună cu Rețeaua privată Regina Maria dezvăluie o realitate alarmantă a sistemului de sănătate din România. Deși bugetul alocat pentru anul 2025 a ajuns la aproape 128 de miliarde de lei, cetățenii sunt nevoiți să acopere o parte semnificativă din costurile medicale. Analiza arată că românii au plătit direct suma de 33,64 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă peste 26% din totalul cheltuielilor sistemului.
Din resursele totale, ponderea cea mai mare este direcționată către spitale și medicamente. Peste 45 de miliarde de lei au fost alocate pentru serviciile spitalicești, în timp ce peste 44 de miliarde de lei au fost destinate medicamentelor și dispozitivelor medicale. În plus, puțin peste 32 de miliarde de lei au fost direcționate către serviciile din ambulatoriu. Această distribuție a banilor publici evidențiază o concentrare masivă pe tratament, în detrimentul altor direcții medicale.
O schimbare majoră în modul de alocare a fondurilor este reprezentată de creșterile salariale din spitalele de stat. Pentru prima dată, suma alocată pentru aceste măriri a depășit fondul pentru serviciile medicale, înregistrând aproape 17 miliarde de lei față de 15 miliarde pentru servicii. Această tendință indică faptul că o parte substanțială din finanțare este garantată prin salarii, indiferent de calitatea sau numărul serviciilor medicale efectiv oferite pacienților.
Situația asigurărilor de sănătate reflectă o fragmentare socială preocupantă. Deși peste 9,6 milioane de oameni contribuie la fondul de asigurări, numărul celor neasigurați a ajuns la aproape 3 milioane de persoane. Dragoș Garofil subliniază că peste 95% dintre neasigurați fac parte din populația activă, având sub 60 de ani, și reprezintă persoane care lucrează la negru. Studiul propune implementarea unei asigurări obligatorii universale, similară modelelor din Germania sau Franța.
Prevenția medicală rămâne un domeniu cu finanțare deficitară în raport cu restul sistemului. În anul 2025, România a alocat pentru sănătate doar 6,68% din PIB, o cifră situată mult sub media europeană de 10%. Expertul Radu Comșa menționează că există provocări serioase legate de stabilizarea veniturilor fondului de asigurări și de necesitatea unei alocări mai eficiente a resurselor disponibile pentru a îmbunătăți sistemul.
Evoluția bugetelor de sănătate din România este marcată de o creștere constantă a cheltuielilor, însă distribuția acestora rămâne o problemă de suveranitate asupra resurselor publice. În contextul în care numărul neasiguraților a crescut cu jumătate de milion, presiunea asupra sistemului de stat este accentuată. Această tendință de creștere a numărului de persoane care nu contribuie la fondul de asigurări pune la încercare sustenabilitatea financiară a serviciilor medicale de bază.